Sudden Strike 3
Dimensiune font:
Sudden Strike 3
Alles gutte dinge sind drei?
Intotdeauna am contestat vehement opiniile celor care spuneau ca Sudden Strike este o serie cu impact inovator si semnificativ in istoria strategiei in timp real. In opinia mea, Suden Strike nu este decat un Age of Empires, lipsit de partea de strangere a resurselor, dar „imbogatit" cu grija unui numar deseori imens de trupe, greu de controlat coerent in desfasurarea lor pe harti monumentale. Problemele pe care le-am descoperit in seria Sudden Strike ar incepe in primul rand cu controlul trupelor. Acesta se face la nivel de tip de arma sau de selectie, si nu de unitate militara. Atata timp cat un atac presupune planificare si precizie, este absolut necesara impartirea trupelor pe unitati militare clare, fiecare compusa din elemente specifice si specializate.
Spre exemplu, plutonul trebuie sa fie alcatuit din grupe, iar fiecare grupa in parte trebuie sa fie compusa din soldati ce poarta un armament specific – cativa pistolari si/sau carabinieri, un puscas mitralior, eventual o arma antitanc, o pusca cu luneta si o mitraliera de companie. Avind la dispozitie un efectiv astfel organizat, adica precum in realitate, si parghii de comanda adecvate, se poate spune ca exista premiza esentiala pentru a vorbi despre un titlu de tactica in timp real, valoros si realist. Seria Close Combat este un bun exemplu in acest sens, dar si recentul Theater of War.
Dar seria Sudden Strike nu bate catre aceasta directie, desi se pretinde a fi realista in ce priveste luptele celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Dupa ce cu greu au reusit sa depaseasca momentul penibil in care indicatorul de „sanatate" al tancurilor putea fi redus la zero si cu focuri de pistol, producatorii Sudden Strike au gasit de cuviinta nu sa imbunatateasca engine-ul tactic al jocului, ci sa creasca diversitatea haosului nerealist sporind numarul de comenzi si actiuni individuale – cum ar fi cele ale genistilor sau vehiculelor de transport. Astfel, Sudden Strike a fost in permanenta prins intre caracteristicile tactice ale situatiilor de lupta si modalitatile de comanda si organizare specifice jocurilor de strategie, fara a putea rezolva aceasta dilema, prin micile incropeli si improvizatii care au dat bine pe hartie, dar nu si in lupta. Pana la urma, ca sa o spunem pe aia dreapta, Sudden Strike a fost in permanenta esecul care nu a devenit Blitzkrieg, daca ma intelegeti. Pentru ca Blitzkrieg este o serie sora a Sudden Strike, dar care merita si multe cuvinte de lauda, pe langa critici moderate.
Nu cred ca as abuza de bunatatea nimanui daca ma iau si de calitatea inferioara a AI-ului din seria Sudden Strike. Aceasta se vede in modul in care se declanseaza si angajeaza lupta. Inamicul iti vede trupele si incepe sa traga imediat in ceea ce vede. Cei care nu te vad nu ataca si nu exista o coordonare inteligenta a atacului sau defensivei AI-ului, in adancimea dispozitivului acestuia. Confruntarile sunt declansate de vizibilitate si se desfasoara numai in functie de vizibilitate. Atacurile elementelor inamice care nu te vad sunt fie intamplatoare, fie scriptate.
A, dar Sudden Strike 3? Hm, pai, aceeasi Marie cu o palarie noua de grafica accelerata 3D, pentru prima oara de la lansarea seriei. Interfata este usor simplificata, zoom-ul minim este la altitudine prea mare, consumul de resurse excesiv indica optimizarea deficitara a resurselor de grafica, procesare si memorie. Pathfinding-ul este deplorabil, te poti trezi ca ramai fara tancuri in plin atac, pentru ca nu si-au gasit drumul catre aria de conflict. In rest, Sudden Strike ramane aceeasi deplorabila tentativa RTS de a acoperi un camp tactic de lupta real, pe care incearca sa-l faca la fel de distractiv si atragator ca un AOE sau un Starcraft. Nici o sansa...
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau