Summitul liderilor UE de la Sibiu din 9 mai/ Deciziile majore care ar putea fi luate în legătură cu viitorul Uniunii Europene

Summitul şefilor de stat sau de guvern din UE, care va avea loc pe 9 mai la Sibiu, este cel mai aşteptat eveniment politic european în perioada deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE. În acest context, liderii europeni vor discuta despre noua agendă a UE pentru 2019-2024.

 

 Summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din UE va fi găzduit de preşedintele Klaus Iohannis iar preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea. La eveniment vor participa lideri din 27 de state membre UE, preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European (PE), Antonio Tajani.

Liderii din 27 de state membre ale Uniunii vor fi prezente la Summit. Chiar dacă nu a fost încă publicată o listă oficială a şefilor de stat care se vor întâlni la Sibiu, printre cei aşteptaţi la întrunirea informală de pe 9 mai se numără: preşedintele Franţei Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Angela Merkel, prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, premierul Ungariei Viktor Orbán, prim-ministrul Greciei Alexis Tsipras, premierul Olandei Mark Rutte, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki, cancelarul Austriei Sebastian Kurz sau prim-ministrul Bulgariei, Boyko Borissov.

Liderii statelor Uniunii sunt programaţi să ajungă în Piaţa Mare a Sibiului în jurul orei 12.00. Aceştia vor fi primiţi de către preşedintele Klaus Iohannis la Primăria Municipiului Sibiu, unde va avea loc o sesiune plenară. La ora 13.30 este programat un dejun de lucru al şefilor de stat sau de guvern iar de la ora 18.00 vor susţine o conferinţă de presă Klaus Iohannis, Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker.

Având în vedere evenimentul de la Sibiu, au fost luate măsuri excepţionale de securitate, printre acestea fiind amplasarea unui sistem video de monitorizare a traseelor, de deplasare a coloanelor oficiale, dar şi a zonelor folosite de delegaţii. Totodată, măsuri de securitate au fost luate şi în zona spaţiilor de cazare a oficialilor europeni.

FOAIA DE PARCURS A PREŞEDINTELUI COMISIEI EUROPENE, JEAN-CLAUDE JUNCKER

Actualul Legislativ al UE şi conducerea politică a principalelor instituţii europene au fost stabilite în 2014, în urma ultimului scrutin pentru Parlamentul European. În 2015, Consiliul European a definit o agendă strategică care a fost ulterior transpusă în 10 priorităţi politice ale preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, "dezvoltate în campania sa electorală şi în dialogurile cu statele membre şi cu Parlamentul European", potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

În martie 2017, în contextul celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma, CE a publicat Cartea albă privind viitorul Europei. Aceasta a prezentat cinci scenarii posibile pentru viitorul UE cu 27 de state membre, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a ieşi din Comunitate (Brexit).

Summitul de la Sibiu a fost convocat de Jean-Claude Juncker, cu ocazia discursului său din 13 septembrie 2017 privind starea Uniunii Europene. Oficialul european a prezentat atunci o foaie de parcurs cu principalele etape către "o Uniune mai unită, mai puternică şi mai democratică".

Întrunirea şefilor de stat sau de guvern vine înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, din 26 mai, iar liderii europeni vor discuta despre o cale de urmat pentru întreaga comunitate politică europeană.

După scrutinul european vor avea loc schimbări la conducerea instituţiilor Uniunii, iar configuraţia Parlamentului European de după alegeri va depinde şi de procesul de ieşire a Marii Britanii din UE. Statul britanic va avea candidaţi la europarlamentare, dacă nu va fi ratificat , până pe 22 mai, Acordul Brexit negociat de Londra cu Uniunea Europeană.

RECOMANDĂRILE COMISIEI EUROPENE PENTRU VIITOAREA AGENDĂ STRATEGICĂ A UE

Comisia Europeană a prezentat, marţi, agenda strategică 2019-2024, care include o serie de recomandări politice privind modul în care Europa îşi poate modela viitorul "într-o lume tot mai nesigură şi multipolară".

"Plecând de la progresele înregistrate de Uniune în ultimii ani, ascultând punctele de vedere ale cetăţenilor în cadrul a aproximativ 1.600 de dialoguri cu cetăţenii şi în lumina rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European, agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 reprezintă ocazia potrivită pentru a aborda provocările şi oportunităţile cu care se confruntă Europa în prezent", arată comunicatul CE.

În opinia Comisiei, acţiunile viitoare ar trebui să se concentreze asupra a cinci dimensiuni:

"1. o Europă care protejează: ar trebui să continuăm eforturile de consolidare a unei uniuni a securităţii efective şi reale şi să construim o veritabilă uniune europeană a apărării, astfel încât cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE să devină regula, şi nu excepţia. De asemenea, trebuie să fim mai proactivi în gestionarea migraţiei. În acest sens, sunt necesare ample acţiuni la toate nivelurile şi o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilităţii şi solidaritatea între statele membre;

2. o Europă competitivă: trebuie să actualizăm, să modernizăm şi să transpunem în practică, sub toate aspectele sale, piaţa unică. În activitatea de cercetare şi inovare trebuie să punem accentul pe tranziţia ecologică, socială şi economică şi pe provocările societale aferente. Trebuie să investim în principalele capacităţi digitale ale Europei şi să colaborăm pentru a stimula inteligenţa artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa. Trebuie să promovăm în continuare creşterea economică şi să asigurăm o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice şi monetare. De asemenea, trebuie să sprijinim în continuare transformarea pieţei europene a forţei de muncă, asigurând în acelaşi timp echitatea acesteia;

3. o Europă echitabilă: trebuie să ne continuăm eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, trebuie să colaborăm cu statele membre pentru a asigura incluziunea şi egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităţilor regionale, a nevoilor minorităţilor, a aspectelor legate de gen şi a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populaţiei. Trebuie să susţinem şi să promovăm cu fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept. Avem nevoie de o politică fiscală echitabilă şi modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la preţuri rezonabile şi accesibile tuturor, precum şi de acces la locuinţe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic şi abordabile ca preţ pentru toţi cetăţenii din Europa;

4. o Europă durabilă: trebuie să modernizăm economia pentru a adopta modele de consum şi de producţie durabile. Trebuie să ne consolidăm eforturile de combatere a schimbărilor climatice şi de inversare a tendinţei de degradare a mediului. Trebuie să trecem la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creşterii verzi, a bioeconomiei şi a inovaţiilor durabile. De asemenea, trebuie să valorificăm la maximum potenţialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării şi întreprinderi, precum şi impactul asupra schimbărilor climatice;

5. o Europă influentă: pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent şi cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizaţia Naţiunilor Unite. De asemenea, dezvoltarea de relaţii solide cu ţările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi şi obligaţii, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE. Un rolul consolidat al monedei euro în lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranităţii economice şi monetare a Europei".

BREXIT, RESPECTAREA STATULUI DE DREPT, SECURITATEA UE, PRINTRE TEMELE DE DISCUŢIE LA SIBIU

Mesajul de unitate al Comisiei Europene vine pe fondul unor dezacorduri între state membre dar şi între ţările membre şi instituţiile care coordonează Uniunea. Euroscepticismul, integritatea securităţii naţionale, respectarea statului de drept şi Brexit sunt câteva dintre provocările pe care liderii din UE vor trebui să le ia în considerare la Sibiu.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că prietenia dintre Franţa şi Germania nu înseamnă că cele două ţări trebuie să fie mereu de acord, menţionând că dezacordul cu cancelarul german Angela Merkel privind Brexit a fost necesar, relatează Reuters. Anterior, administraţia preşedintelui francez Emmanuel Macron a insistat pentru respectarea deciziei alegătorilor din Marea Britanie de retragere a ţării din Uniunea Europeană.

În discursul său de pe 13 septembrie 2017, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunţase că şefii de stat şi de guvern ai UE se vor întâlni la Sibiu, ca urmare a Brexit, pentru a trasa calea Uniunii cu 27 de state membre. Parlamentul de la Londra încă nu a ajuns la un acord privind retragerea din Blocul comunitar. MEDIAFAX.RO