VIDEO. De ce nu mai este pește în Delta Dunării? O perspectiva științifică, de la fața locului, a unui grup de cercetători români

 Un grup de cercetători de la institutul românesc GeoEcoMar demonstrează cât de grav au afectat populația de pește lucrările de amenajare a brațelor Dunării, făcute în Deltă de-a lungul timpului. Raportările oficiale ale pescarilor autorizați arată o reducere de patru ori a capturilor din anii 70 până astăzi. Urmăriți un material video realizat de HotNews.ro.

„Gândiți-vă la la canalele din Deltă ca la vasele de sânge din corp. În momentul în care sângele nu mai circulă, oxigenul nu mai este dus către organele vitale să facă oxigenarea. Acest fenomen se întâmplă și în Deltă: în momentul în care apa nu mai curge, devine stătătoare, iar bacteriile consumă oxigen și se ajunge la condiții de anoxie”, ne explică Cristian Teodoru, doctor biogeochimist la Institutul GeoEcoMar. 

I-am însoțit pe Cristian Teodoru și pe Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar zilele trecute pe câteva din canalele dintre brațele Sulina și Sfântu Gheorghe, unde cercetătorii au măsurat nivelul de oxigen din apă pentru a vedea dacă acesta mai poate susține viața acvatică.

„Suntem pe Gârla Împuțita, în inima Deltei, aproape de Sulina. Am făcut o măsurătoare de oxigen dizolvat în în apă și am găsit la suprafață o saturație aproape de concentrația atmosferică, de 98%; pe măsură ce senzorul s-a dus în adâncime, am ajuns la 32% oxigen dizolvat, care înseamnă foarte puțin pentru un sistem acvatic”, ne-a spus cercetătorul.

O reducere de patru ori a cantității de pește prinsă în Deltă, din anii 70 până acum

Peștii sunt din ce în ce mai rari în Deltă, iar acest lucru este recunoscut de toată lumea, de la localnici, pescari, turiști și până la autorități.

Datele oficiale puse la dispoziție de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, care se bazează exclusiv pe raportările pescarilor comerciali autorizați, arată că dacă în anii 70 se raportau anual în jur de 7500-8000 de tone de pește, în anii 90 aceste cantități s-au redus până la 4500 de tone, pentru ca în zilele noastre să ajungă la 2500-3000 de tone.

Iar numărul pescarilor care trăiesc exclusiv din această activitate este în scădere abruptă. De exemplu, primarul din Sfântu Gheorghe, Valeriu Sidorencu, spune că în urmă cu 20 de ani în comună erau cam 120 de pescari, iar acum mai sunt în jur de 60, „din care trei sferturi au și alte activități nu numai pescuit”:

„Mulți lucrează în turism, iar pescuitul a devenit a doua activitate”, spune Valeriu Sidorencu.

Insula Sacalin 

Cercetătoarea Laura Duțu are un doctorat în geomorfologie fluvială și a studiat influența pe care au avut-o asupra Deltei lucrările de amenajare a brațului Sfântu Gheorghe. Ea ne-a spus că pe brațul Sfântu Gheorghe, între anii 1981 și 1994 care au scurtat distanța dintre intrarea în deltă și mare cu 32 de kilometri.

„Scopul acestor lucrări a fost îmbunătățirea navigației, însă chiar dacă acesta a fost un scop îndeplinit, fluxul de sedimente și de apă către meandrele rectificate a avut de suferit. Astfel, nu numai meandrele au avut un impact negativ, ci și interiorul deltei și schimbul de apă și sedimente pe care brațul îl făcea în mod normal cu lacurile din Deltă prin canalele de legătură.”

Dar cum va arăta viitorul? Ne putem imagina o Deltă fără pește, fără păsări, fără viață?

Oamenii de știință știu ce trebuie făcut pentru ca acest viitor apocaliptic să nu se întâmple.

„Prima prioritate este decolmatarea canalelor, este refacerea circulației care să permită apei cu oxigen să circule astfel încât să poată fi refăcute condițiile care să permită viața peștilor și nu doar a peștilor în numeroase areale în care acum oxigenul este absolut deficitar. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, atâta timp cât foarte mulți pești au murit, alte organisme au murit, ar fi absolut necesare niște programe de repopulare”, declară Adrian Stănică directorul GeoEcoMar.

Despre decolmatări nu se vorbește totuși pentru prima dată în România. Uniunea Europeană a trimis fonduri de peste un miliard de euro pentru Delta Dunării, din care, o parte din bani ar fi trebuit să ajungă exact la aceste lucrări, așa cum arată o investigație de presă publicată de G4 Media.

Dar, așa cum s-a întâmplat frecvent în România în ultimii ani, modul în care s-au cheltuit banii s-a transformat într-un dosar penal, anchetat acum de Parchetul European.

Pentru a afla ce s-a întâmplat în Deltă cu populația de pește și ce planuri au reprezentanții statului pentru a salva viața din această rezervație a biosferei