World in Conflict Review

World in Conflict Review

       Trebuie să recunosc că încă de la primele zvonuri privind titlul de faţă am urmărit îndeaproape orice detaliu despre noua producţie a studiourilor Massive Entertainment (responsabile pentru seria Ground Control). Mai trebuie să menţionez şi că sunt un pasionat al Războiului Rece, un conflict în care consider că omenirea a fost foarte aproape de distrugerea totală. Paradoxal sau nu însă, Războiul Rece este de asemenea considerat a fi una dintre cele mai paşnice perioade din întreaga istorie a omenirii (datorită existenţei armelor de distrugere în masă de ambele părţi ale baricadei). Desigur, au existat conflicte pe plan local, alternate în principiu de SUA şi URSS “pe ascuns”, a se vedea aici războaiele din Coreea, Vietnam sau Afganistan, dar singura data când s-a ajuns aproape de un dezastru nuclear a fost Criza Rachetelor din Cuba.
        Acţiunea din World in Conflict se desfăşoară în timpul Războiului Rece şi nu prea, deoarece avem de-a face cu o istorie alternativă. Una în care Zidul Berlinului nu este desfiinţat în 1989 iar sateliţii sovietici din Europa de Est nu-şi recapătă independenţa politică, pentru a contribui la căderea URSS din 1991. “Imperiul Răului” însă, anticipând acest colaps, amenință statele libere ale lumii, cerând sprijin global din partea ONU pentru ideologia comunistă. Naţiunile Unite ignoră acest șantaj, rezultatul fiind că URSS atacă forţele militare NATO și statele Europei de Vest, angrenând şi Statele Unite în acest conflict. Aşa începe cel de-al treilea război mondial, în care din fericire nu se face uz de arme nucleare decât la nivel tactic, asupra unităţilor inamice. Trec astfel patru luni, în care armata americană alocă masiv trupe și infrastructură pentru lupta de pe frontul european împotriva rușilor.
        URSS în tot acest timp însă plănuieşte un atac elaborat-surpriză asupra SUA, pe un al doilea front, speculând neatenţia(!?) armatei americane. Astfel, trupele ruseşti îşi fac apariţia în Seattle la bordul unor fregate, luându-i prin surprindere pe americani şi provocând pagube imense. Practic, de aici începe acţiunea jocului, voi intrând în rolul locotenentului Parker, un comandant veteran de abia reîntors de pe frontul european. Din păcate, vă aflaţi în cel mai prost moment al vieții, la începutul invaziei sovietice din Seattle având sub comandă doar un mic batalion. Cu acest batalion veţi continua firul epic al jocului, el fiind prezentat prin intermediul unor cut-scene-uri foarte bine realizate, indiferent că este vorba de filmuleţe prerenderizate sau in-game. În single-player nu veţi putea lupta decât de partea americanilor / NATO, forţele URSS fiind disponibile numai în modul multiplayer, povestea plimbându-vă însă prin America cât și pe frontul european și cel din Rusia. Ca o paranteză, trebuie menţionat faptul că povestea este destul de exagerată, invazia SUA de către URSS sau vice-versa fiind o utopie din punct de vedere militar.

        Trecând însă peste acest mic “inconvenient”, povestea din World in Conflict este pusă în scenă extrem de bine, naratorul dintre misiunile campaniei făcându-te să te simţi practic în mijlocul unui conflict de proporţii, luptând împotriva invaziei ruseşti. Interesant este că între misiuni şi în momentele de respiro vei asculta povești ale oamenilor prinși în acest război neprevăzut (la fel ca și în Operation Flashpoint, sunt arătate pe scurt diferite imagini din viețile diferitelor personaje şi nu numai). Astfel, povestea este fără îndoială una dintre cele mai atrăgătoare părți ale single-player-ului, un lucru rar pentru un joc de strategie.
        Înainte de a trece mai departe trebuie să stabilim că World in Conflict nu este un joc de strategie real-time în adevăratul sens al cuvântului, ci un RTT (Real Time Tactics) deoarece în timpul misiunilor nu vei alerga după resurse propriu-zise (aur, minerale, tiberium etc). Vei avea parte în schimb de un număr determinat de unități la începutul unei misiuni plus întăririle care îți vor fi date sau pe care le vei câștiga. Întăririle se “câștigă” pe baza unui număr de puncte, iar pe lângă aceste întăriri mai poţi beneficia și de suportul artileriei sau al aviației (suport militar tactic), în funcţie de câte unităţi distrugi. De asemenea, unitățile care reuşesc să supraviețuiască suficient de mult timp (ceea ce se întămplă destul de rar) capătă experienţă pentru a fi considerate veterane, devenind astfel mult mai puternice decât trupele standard.