Câmpulung Moldovenesc

 O legendă veche spune că „la poalele muntelui Rarău şi ale Pietrelor Doamnei, de unde răsare ca argintul viu Izvorul Alb, a fost un iaz mare şi adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălăşluia un balaur”... Singurul care face faţă balaurului este haiducul Hălăuceanu, iar ca răsplată pentru victoria asupra răului i s-au oferit libertatea şi pământuri. Căutând un loc unde să se aşeze la casa lui, ajunge în ţinutul unde este astăzi oraşul, exclamând cu sinceră uimire: „O, ce câmp lung!” Aceste întâmplări sunt consemnate de profesorul Graţian Jucan în lucrarea sa „Câmpulung Moldovenesc - Vatra folclorică” (Bucureşti, 1975).
Prima menţiune despre Câmpulung Moldovenesc datează din 14 aprilie 1411, din vremea domnitorului Alexandru cel Bun, când acesta oferă Mănăstirii Moldoviţa satul „mai jos de Câmpulung”, Vama. În 1716, Dimitrie Cantemir spune în lucrarea sa „Descriptio Moldaviae” că locuitorii acelui pământ erau oameni independenţi, care refuzau să primească ordine de la boieri: „Cele ce am spus mai sus despre supuşii Moldovei nu trebuie să se aplice ţăranilor din trei ţinuturi ale Moldovei, care, este drept, nu sunt nobili, totuşi nu ascultă de nici un boier şi alcătuiesc un fel de republică. Primul este Câmpulungul din ţinutul Sucevei, încins de un lanţ neîntrerupt de munţi foarte înalţi. Cuprinde cam cincisprezece sate, care toate îşi au legi şi judecători proprii. Uneori primesc şi doi vornici trimişi de domn, dar nu rareori, dacă aceştia jignesc pe ţărani, îi izgonesc, bizuindu-se pe acele mijloace de apărare pe care li le-a dat natura”.
După pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774, Moldova superioară a fost anexată Imperiului Austro-Ungar, urmând astfel colonizarea zonei cu germani şi slavi. În 1779, localitatea este numită târg, iar în anul 1866, administraţia austriacă de la acea vreme ridică localitatea la rangul de oraş. Urmează o perioadă caracterizată printr-o puternică dezvoltare pe toate planurile: economică, socială şi culturală. Câmpulung devine reşedinţa judeţului Câmpulung Bucovina în 1923, însă după anul 1950, oraşul îşi pierde din importanţa administrativă. După 2002, Câmpulung Moldovenesc devine staţiune turistică de interes local, iar din 2005 este staţiune turistică de interes naţional.
La poalele Rarăului, înconjurat de păduri, cu un aer de munte proaspăt şi răcoros, cu privelişti care îţi taie răsuflarea, Câmpulungul, situat la 32 km de Gura Humorului şi la 70 de km de Suceava, vă aşteaptă să vă bucuraţi de frumuseţea sa naturală. Oraşul găzduieşte şi Muzeul „Arta Lemnului”, unde sunt expuse materiale etnografice care oglindesc preocuparea localnicilor pentru prelucrarea lemnului. Puteţi admira şi colecţia profesorului de istorie câmpulungean, Ion Ţugui, de linguri de lemn. Colecţia cuprinde un număr impresionant de peste 4.500 de exponate, şi peste 1.300 modele de cusături, covoare şi monede. Mai puteţi admira aici şi Monumentul statuar „Dragoş Vodă şi Zimbrul”, operă a sculptorului Ion Jalea, amplasat în apropierea Casei de Cultură Câmpulung.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3060.