Cele mai bune carti din 2011. Voteaza 11 critici

default

Dimensiune font:

| 30-10-2012 14:06

Participă: Şerban Axinte, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Marius Chivu, Bogdan Crețu, Gabriela Gheorghișor, Alex Goldiş, Marius Miheț, George Neagoe, Simona Sora, Andrei Terian

<citiți și: Ce nu vor spune bilanţurile literare/editoriale ale anului 2011. O retrospectivă de Ion Bogdan Lefter>

 

ŞERBAN AXINTE

(i) Fiction

1. Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul”, Polirom

2. Caius Dobrescu, „Minoic”, Polirom

3. Marta Petreu, „Acasă, pe câmpia Armaghedonului”, Polirom; Dumitru Crudu, „Oameni din Chişinău”, Tracus Arte

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Mircea Cărtărescu, „Zen”, Humanitas

2. Ion Cucu, „Fotograf la zece preşedinţi”, Casa de pariuri literare

3. Daniel Cristea-Enache, „Cinematograful gol”, Polirom

(iii) Poezie

1. Ştefan Manasia, „Motocicleta de lemn”, Charmides; Cosmin Perţa „Fără titlu”, Paralela 45

2. Nichita Danilov, „Imagini de pe strada Kanta”, Tracus Arte

3. Andrei Doboş, „Inevitabil”, Casa de pariuri literare; Cristina Ispas, „Rezervaţia”, Casa de pariuri literare

(iv) Critică şi istorie literară

1. Alex Goldiş, „Critica în tranşee, de la realismul socialist la autonomia esteticului”, Cartea Românească; Doris Mironescu, „Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei”, Timpul

2. Bianca Burţa-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate”, Cartea Românească

3. Rodica Ilie, „Fernando Pessoa – poetică şi autenticitate”, Tracus Arte

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. Gellu Naum, „Opere I. Poezii”

2. Mariana Codruţ, „Areal”, Paralela 45

3. Constantin-Virgil Bănescu, „Zidul de mătase”, Casa de editură M. Blecher

(viii) Debut

1. Aleksandar Stoicovici, „Vineri”, Herg Benet

2. Adina Diniţoiu, „Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în faţa politicului şi a morţii”, Tracus Arte

3. Ioana Revnic, „Dresura de lei”, Curtea Veche

(xi) Cartea anului: Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul”

BIANCA BURŢA-CERNAT

(i) Fiction

1. Lucian Dan Teodorovici, ,,Matei Brunul”, Polirom

2. Octavian Soviany, ,,Viaţa lui Kostas Venetis”, Cartea Românească

3. Diana Adamek, ,,Dulcea poveste a tristului elefant”, Cartea Românească

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Doina Uricariu, ,,Maxilarul inferior”, Polirom

2. Radu Paraschivescu, ,,Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian”, Humanitas

3. Mircea Cărtărescu, ,,Zen. Jurnal 2004-2011”, Humanitas

(iii) Poezie

1. Nichita Danilov, ,,Imagini de pe strada Kanta”, Tracus Arte

2. Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ, Dan Pleşa, Bogdan O. Popescu, ,,MARFĂ reîncărcată”, Brumar

3. Dan Sociu, ,,Pavor nocturn”, Cartea Românească

(iv) Critică şi istorie literară

1. Eugen Simion, ,,Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial”, Princeps Edit

2. Nicolae Mecu, ,,G. Călinescu faţă cu totalitarismul”, Dacia XXI

3. Cătălin Ghiţă, ,,Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească”, Institutul European

(v) Eseu

1. Marta Petreu, ,,De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească”, Polirom

2. Mihai Zamfir, ,,Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”, Cartea Românească

3. Ioana Pârvulescu, ,,Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale”, Humanitas

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. Ion Budai Deleanu, ,,Opere”, ediţie îngrijită, cronologie, note şi comentarii, glosar şi repere critice de Gheorghe Chivu şi Eugen Pavel, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă

2. George Bacovia, ,,Opere. Poezie şi proză. Alte scrieri”, text îngrijit, argument, cronologie şi postfaţă de Constantin Călin, Babel, Bacău

3. G. Ibrăileanu, ,,Scrieri alese”, Volum îngrijit de Roxana Patraş şi Antonio Patraş, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași

(vii) Traduceri

1. Alonso Fernández de Avellaneda, ,,Falsul Don Quijote de la Mancha. Continuare apocrifă a lui Don Quijote de la Mancha I de Miguel de Cervantes”, traducere din limba spaniolă, studiu introductiv, note şi comentarii de Sorin Mărculescu, Paralela 45

2. Fernando Pessoa, ,,Opera poetică”, Traducere din portugheză de Dinu Flămând, Humanitas

3. Ilf şi Petrov, ,,1001 de zile sau Noua Şeherezadă”, traducere din limba rusă şi note de Adriana Liciu, Polirom

(viii) Debut

1. Alex Goldiş, ,,Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului”, Cartea Românească

2. Paul Mihalache, ,,Târg de arlechini”, Tracus Arte

3. Andrei Dósza, ,,Când va veni ceea ce este desăvârşit”, Tracus Arte

(x) Evenimentul cultural al anului

Achiziţionarea manuscriselor lui Cioran

PAUL CERNAT

(i) Fiction

1. Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul”, Polirom; Octavian Soviany, „Viaţa lui Kostas Venetis”, Cartea Românească

2. Diana Adamek, „Dulcea poveste a tristului elefant”, Cartea Românească; Marta Petreu, Acasă, pe cîmpia Armaghedonului, Polirom

3. Caius Dobrescu, „Minoic”, Polirom

Cu rezerva că următoarele „restanţe” de lectură: Nicolae Breban, „Singura cale”, Ideea Europeană, Virgil Duda, „Un cetăţean al lumii”, Polirom, Alexandru Vlad, „Ploile amare”, Charmides şi Stelian Tănase, „Moartea unui dansator de tangou”, Adevărul, unele – apărute pe ultima sută de metri a anului 2011, ar putea schimba (sau nu) ceva din prezenta ierarhie, după ce le voi fi citit.

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Doina Uricariu, „Scara leilor”, Polirom

2. Mircea Cărtărescu, „Zen”, Humanitas

3. Antoaneta Ralian în dialog cu Radu Paraschivescu, „Toamna decanei”, Humanitas

(iii) Poezie

1. Sorin Gherguţ, „Orice. Uverturi & reziduuri”, Pandora M.

2. Ruxandra Cesereanu & Marius Conkan, „Ţinutul Celălalt”, Cartea Românească

3. Marius Ianuş, „Refuz fularul alb!”, Tracus Arte; Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ, Dan Pleşa, Bogdan O. Popescu, „Marfă reîncărcată”, Brumar

(iv) Critică şi istorie literară

1. Eugen Simion (coord.): „Cronologia vieţii literare româneşti”, Editura Muzeului Literaturii Române

2. Nicolae Mecu, „G. Călinescu faţă cu totalitarismul”, Dacia XXI; Eugen Simion, „Cruzimile unui moralist jovial”, Princeps Edit

3. Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”, Cartea Românească

(v) Eseu, publicistică

1. Marta Petreu, „De la Junimea la Noica”, Polirom

2. Solomon Marcus, „Răni deschise”, Spandugino

3. Bogdan Ghiu, „Contracriza”, Cartea Românească; Ioana Pârvulescu, „Caragiale. A patra putere”, Humanitas

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. Ion Budai Deleanu, „Opere”, ediție îngrijită, cronologie, note şi comentarii, glosar şi repere critice de Gheorghe Chivu şi Eugen Pavel, Bucureşti, Academia Română & Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă

2. G. Ibrăileanu, „Scrieri alese”, ediţie îngrijită şi cronologie de Antonio Patraş şi Roxana Patraş, Editura Universităţii din Iaşi

3. G. Bacovia, „Opere. Poezie şi proză. Alte scrieri  ”, text îngrijit, argument, cronologie şi postfaţă de Constantin Călin, Babel, Bacău

(vii) Traduceri

1. Ilf şi Petrov, „1001 de zile sau Noua Şeherezadă. Povestiri, vodeviluri, scenarii, foiletoane”, alcătuire de A. I. Ilf, traducere din limba rusă şi note de Adriana Liciu, Polirom

2. „Jurnalul Annei Frank”, traducere din neerlandeză de Gheorghe Nicolaescu, Humanitas

3. John Cheever,  „Povestiri. Integrala prozei scurte”, traducere din engleză şi note de Ciprian Şiulea, Polirom

(viii) Debut

1. Alex. Goldiş, „Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului”, Cartea Românească

2. Paul Mihalache, „Târg de arlechini”, Tracus Arte

3. Andrei Dosa, „Când va veni ceea ce este desăvârşit”, Tracus Arte

(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului

Ar fi multe, dar, întrucât aparţin unor veleitari, nu le voi menţiona, din raţiuni de securitate personală… Cu atât mai mult cu cât membrii lor lasă impresia că aparţin lumii interlope a literaturii.

(x) Evenimentul cultural al anului

- Anul Cioran (includ aici – lăsând la o parte chestiunile litigioase, de discutat în alt context – atât cumpărarea manuscriselor lui Cioran şi donarea lor către Academia Română, cât şi publicarea la Humanitas a volumelor „Despre Franţa” şi „Îndreptar pătimaş II”).

(xi) Cartea anului

- Lucian Boia, „Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească în perioada 1930-1950”, Humanitas.

- „Antologia Critic Atac (2010-2011)”, Cartier (precizări suplimentare într-o cronică de carte care nu va întârzia prea mult).

PS: nu am plasat în clasamente cărţile unor autori care nu mai sunt în viaţă. Trebuie totuşi să le menţionez măcar în acest postscriptum: Radu Petrescu, „Jurnal 1977-1982”, Paralela 45 şi Marin Mincu, „Polemos”, Compania.

MARIUS CHIVU

(i) Fiction

1. Octavian Soviany, „Viaţa lui Kostas Venetis”, Cartea Românească

2. Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul”, Polirom

3. Iulian Tănase, „Oase migratoare”, Nemira

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal 2004-2010”, Humanitas

2. Zoe Cămărăşescu, „Amintiri”, Ponte

3. „Tânăr student caut revoluţionar”, coord. Zoltán Rostás şi Florentina Ţone, Curtea Veche

(iii) Poezie

1. Ionuţ Chiva, „instituţia moartă a poştei”, Casa de pariuri literare

2. Sorin Gherguţ, „Orice (uverturi & reziduuri)”, Pandora M.

3. t.s. khasis, „pe datorie”, Casa de pariuri literare

(iv) Critică şi istorie literară

1. Ioana Pârvulescu, „Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale”, Humanitas

2. Bianca Burţa-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică”, Cartea Românească

3. Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”, vol. I, Cartea Românească

(v) Eseu, publicistică

1. Lucian Boia, „Capcanele istoriei. Elita românească între 1930 şi 1950”, Humanitas

2. Cristian Vasile, „Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu Dej”, Humanitas

3. Adrian Cioroianu, „Epoca de aur a incertitudinii”, Curtea Veche

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. Alex. Leo Şerban, „Alte camere, alte glasuri de ieri”, Pandora M.

2. Răzvan Petrescu, „Rubato”, Curtea Veche

3. Ioana Em. Petrescu, „Studii despre Ion Budai-Deleanu”, Casa Cărţii de Ştiinţă

(vii) Traduceri

1. Dan Munteanu Colán: José Donoso, „Obscena pasăre a nopţii”, Leda

2. Dinu Flămînd: Fernando Pessoa, „Opera Poetică”, Humanitas

3. Antoaneta Ralian: Alex. Leo Şerban,  „Litera din scrisoarea misterioasă”, Polirom

(viii) Debut

1. Bianca Burţa-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică”, Cartea Românească

2. Gabriela Gheorghişor, „Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea şi fetişizarea literaturii”, Muzeul Literaturii Române

3. George Nechita, „Părţi juvenile, întinse”, Pandora M.

(x) Evenimentul cultural al anului

Concertul Pat Metheny de la Sala Palatului, 25 octombrie.

(xi) Cartea anului

Lucian Boia, „Capcanele istoriei. Elita românească între 1930 şi 1950”, Humanitas

BOGDAN CREŢU

Notă: Ordinea cărţilor nu este neapărat una strict valorică, nu cred în ideea de „competiţie” între opere de formule diferite.

(i) Fiction

1. Nicolae Breban, „Singura cale”, Contemporanul

2. Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul”, Polirom

3. Octavian Soviany, „Viaţa lui Kostas Venetis”, Cartea Românească

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1.Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal 2004-2008”, Humanitas

2.Cornelia Pillat, „Ofrande. Memorii”, Humanitas

3. Antoaneta Ralian, Radu Paraschivescu, „Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian”, Humanitas

(iii) Poezie

1. Ştefan Manasia, „Motocicleta de lemn”, Charmides

2. Ştefania Mincu, „Dincolo dincoace de poezie”, Vinea

3. Marius Ianuş, „Refuz fularul alb”, Tracus Arte

(iv) Critică şi istorie literară

1. Angelo Mitchievici, „Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene”, Curtea Veche; Doris Mironescu, „Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei”, Timpul

2. Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”, Cartea Românească; Octavian Soviany, „Cinci decenii de experimentalism. Compendiu de poezie românească actuală”, Casa de pariuri literare

3. Eugen Simion, „Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial”, Princeps Edit

(v) Eseu, publicistică

1. Andrei Pleşu, „Despre frumuseţea uitată a vieţii”, Humanitas

2.Mariana Codruţ, „Românul imparţial”, Dacia XXI

3.Daniel Cristea-Enache, „Cinematograful gol”, Polirom

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. „Monumenta Linguae Dacoromanorum, Biblia de la 1688. Pars IX: Paralipomenon I, Paralipomenon II”, coordonator: Eugen Munteanu, autori: Dr. Ştefan Colceriu, Dr. Elena Dănilă, Dr. Mioara Dragomir, Dr. Ioan-Florin Florescu, Dr. Ana-Maria Gînsac, Dr. Gabriela Haja, Prof. Dr. Elsa Lüder, Dr. Maria Moruz, Prof. Dr. Eugen Munteanu, Dr. Sabina Rotenştein, Dr. Mădălina Ungureanu. Prelucrarea informatizată a ediţiei electronice de pe DVD a fost făcută de Vlad Sebastian Patraş, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

2. Mariana Codruţ, „Areal”, Paralela 45

3. „Compania poeţilor tineri în 100 de titluri”, antologie de Dan Coman şi Petru Romoşan, Compania

(vii) Traduceri

1.Livia Cotorcea: F.M. Dostoievski, „Adolescentul”, Polirom

2. Mihaela Merlan: Yukio Mishima, „Templul zorilor”, Humanitas

3. Adriana Liciu: Ilf Ilia, Evgheni Petrov, „1001 de zile sau Noua Șeherezada”, Polirom

(viii) Debut

1. Alex Goldiş, „Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului”, Cartea Românească

2.Bianca Burţa-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică”, Cartea Românească

3.Florin Irimia, „Defekt”, Brumar

(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului

Prea multe, nu cred că merită efortul de a selecta doar 3. Le-am nedreptăţi pe celelalte şi le-am face reclamă nemeritată… În plus, sincer, nu mai am nici timp, nici răbdare să citesc (şi cu atât mai puţin să scriu despre) cărţi proaste.

(x) Evenimentul cultural al anului

Programul editorial al editurii Casa de Pariuri Literare.

În rău, ca anti-eveniment: modalitatea de premiere cu două jurii, a USR.

(xi) Cartea anului

Nicolae Breban, „Singura cale”, editura Contemporanul, la paritate cu Angelo Mitchievici, „Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene”, Curtea Veche

GABRIELA GHEORGHIŞOR

(1) Fiction

1. Marta Petreu, „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului“, Polirom

2. Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul“, Polirom

3. Octavian Soviany, „Viaţa lui Kostas Venetis“, Cartea Românească; Diana Adamek, „Dulcea poveste a tristului elefant“, Cartea Românească

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Carl Gustav Jung, „Cartea Roşie“, Trei (ştiu că n-are ce căuta aici, dar tot o trec pe primul loc!)

2. Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal 2004-2010“, Humanitas

3. Radu Paraschivescu, „Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian“, Humanitas

(iii) Poezie

1. Ioan Es. Pop, „Unelte de dormit“, Cartea Românească; Gabriel Chifu, „Însemnări din ţinutul misterios“, Cartea Românească

2. Nichita Danilov, „Imagini de pe strada Kanta“, Tracus Arte

3. Aleksandar Stoicovici, „Vineri“, Herg Benet Publishers

(iv) Critică şi istorie literară

1. Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române“, Cartea Românească

2. Eugen Simion, „Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial“, Princeps Edit

3. Bianca Burţa-Cernat, „Fotografie de grup cu prozatoare uitate. Proza feminină interbelică“, Cartea Românească; Cătălin Ghiţă, „Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească“, Institutul European

(v) Eseu, publicistică

1. Lucian Boia, „Capcanele istoriei. Elita românească între 1930 şi 1950“, Humanitas; Eugen Negrici, „Simulacrele normalităţii“, Paralela 45

2. Marta Petreu, „De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească“, Polirom

3. Ioana Pârvulescu, „Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale“, Humanitas

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. Ion Budai-Deleanu, „Opere“, ediţie îngrijită, cronologie, note şi comentarii, glosar şi repere critice de Gheorghe Chivu şi Eugen Pavel, studiu introductiv de Eugen Simion, Bucureşti, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă

2. Arghezi – „Opere, Volumul X – Publicistică (1951-1967)”, ediţie îngrijită şi note bibliografice de Mitzura Arghezi şi Traian Radu, Prefaţă de Eugen Simion, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă

3. C. Stere, „Publicistica“, volumul I (1893-1905), text ales şi stabilit, tabel cronologic, note şi comentarii de Victor Durnea, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași

(vii) Traduceri

1. Fernando Pessoa, „Opera poetică“, Antologie, traducere din portugheză, prefaţă, tabel cronologic şi note de Dinu Flămând, Humanitas

2. T.S. Eliot, „Opere poetice“, Traduceri de Şerban Foarţă, Mircea Ivănescu, Humanitas

3. Samuel Beckett, „Opere III. Molloy. Malone murind, Nenumitul“, traducere din limba franceză de Gabriela şi Constantin Abăluţă, Ileana Cantuniari, Polirom

(viii) Debut

1. Medeea Iancu, „Divina tragedie“, Brumar

2. Andrei Dósa, „Când va veni ceea ce este desăvârşit“, Tracus Arte

3. Bogdan Coşa, „Poker“, Cartea Românească

(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului

Nu-mi amintesc. Poate, deschizând vreuna, am abandonat-o repede.

(x) Evenimentul cultural al anului

Gala Poeziei Române Contemporane, organizată de U.S.R.

(xi) Cartea anului

Cartea anului: „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului“ de Marta Petreu; Cartea anului 2011 pentru anii următori: „Scurta istorie. Panorama alternativă a literaturii române“ de Mihai Zamfir

* Încă n-am apucat să citesc unele cărţi, probabil importante, apărute spre sfârşitul anului (de exemplu: „Critica în tranşee“ de Alex Goldiş, „Decadenţă şi decadentism“ de Angelo Mitchievici, „Proza lui Mircea Nedelciu“ de Adina Diniţoiu, „Filmul surd în România mută“ de Cristian Tudor Popescu ş.a.). Prin urmare, topurile sunt, într-o oarecare măsură, provizorii.

ALEX GOLDIȘ

(i) Fiction

1. Alexandru Vlad, „Ploile amare”, Charmides

2. Marta Petreu, „Acasă, pe câmpia Armaghedonului”, Polirom

3. Octavian Soviany, „Viața lui Kostas Venetis”, Cartea Românească

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal 2004-2010”, Humanitas

2. Radu Petrescu, „Prezent și în același timp străin. Jurnal 1977-1982”, Paralela 45

3. Ion Pop, „Interviuri. Între biografie şi bibliografie”, Limes

(iii) Poezie

1. Ștefan Manasia, „Motocicleta de lemn”, Charmides, Bistrița

2. Andrei Doboș, „Inevitabil”, Casa de Pariuri Literare

3. Răzvan Țupa, „poetic. cerul din delft și alte corpuri românești”, Casa de Editură Max Blecher

(iv) Critică şi istorie literară

1. Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”, Cartea Românească

2. Angelo Mitchievici, „Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene”, Curtea Veche

3. Eugen Simion, „Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial”, Princeps Edit

(v) Eseu, publicistică

1. Lucian Boia, „Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească în perioada 1930-1950”, Humanitas

2. Marta Petreu, „De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească”, Polirom

3. Alexandru Matei, „Mormântul comunismului românesc”, IBU Publishing

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. CriticAtac (2010 – 2011), Cartier

2. Mihaela Podocea (ed.), Mihail Sebastian, „Opere”, vol. I-II, Academia Română – Fundația Națională pentru Știință și Artă

3. Victor Durnea (ed.), C. Stere, „Publicistica”, vol. I, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași

(viii) Debut

1. Andrei Dośa, „Când va veni ceea ce va fi desăvârșit”, Tracus Arte

2. Bianca Burța-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică”, Cartea Românească

3. Stelian Müller, „Aerostat”, Galaxia Gutenberg

(xi) Cartea anului

Alexandru Vlad, „Ploile amare”, Charmides

MARIUS MIHEȚ

(i) Fiction

1. Octavian Soviany, „Viața lui Kostas Venetis”, Cartea Românească

2. Marta Petreu, „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului”, Polirom

3. Matei Vișniec, „Dezordinea preventivă”, Cartea Românească

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal 2004-2010”, Humanitas

2. Radu Paraschivescu, „Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian”, Humanitas

3. Mihail Vakulovski, „Portret de grup cu generația optzeci”, Tracus Arte

(iii) Poezie

1. Ștefan Manasia, „Motocicleta de lemn”, Charmides

2. Ioan S. Pop, „Unelte de dormit”, Cartea Românească

3. Gabriel Chifu, „Însemnări din ținutul misterios”, Cartea Românească

(iv) Critică şi istorie literară

1. Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”, Cartea Românească

2. Corin Braga, „Psihobiografii”, Polirom

3. Nicolae Mecu, „G. Călinescu față cu totalitarismul”, Dacia XXI

(v) Eseu, publicistică

1. Alexandru Matei, „Mormântul comunismului românesc. „Romantismul” revoluționar înainte și după 1989”, IBU Publishing

2. Daniel Cristea-Enache, „Cinematograful gol”, Polirom

3. Nicoleta Sălcudeanu, „Asupra criticei de astăzi”, Limes

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. C. Stere, „Publicistica”, Vol. I (1893-1905), note, comentarii, tabel cronologic, text ales și stabilit de Victor Durnea, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași

2. Claudiu Komartin&Radu Vancu, „Cele mai frumoase poeme din 2010”, Tracus Arte

3. Tudor Arghezi, „Opere”, vol. X. Publicistică (1951-1967), prefață de Eugen Simion, ediție îngrijită și note biobibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, Academia Română & Fundația Națională pentru Știință și Artă

(vii) Traduceri

1. Dinu Flămând – Fernando Pessoa, „Opera poetică”, Humanitas

2. Ana-Stanca Tabarasi – S. Kierkegaard, „Opere”, vol. III, Humanitas

3. Livia Cotorcea – F.M. Dostoievski, „Adolescentul”, Polirom

(viii) Debut

1. Bianca Burța-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică”, Cartea Românească

2. Alex Goldiș, „Critica în tranșee. De la realismul socialist la autonomia esteticului”, Cartea Românească

3. Gabriela Gheorghișor, „Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii”, prefață de Eugen Negrici, Editura Muzeului Literaturii Române

(ix) Evenimentul cultural al anului

TIFF 2011

(x) Cartea anului

Dinu Flămând – Fernando Pessoa, „Opera poetică”, Humanitas

GEORGE NEAGOE

În orice ţară, un an editorial nu aduce 50 de apariţii literare (inclusiv traducerile), demne să fie recenzate. Cronicarul „inventează“ subiecte pentru a-şi justifica menirea, contrazicând astfel butada referitoare la interdicţia de a comenta cărţi proaste. Totodată, e imposibil ca o persoană să pretindă că a citit temeinic măcar şapte titluri aferente fiecărei secţiuni de mai jos, aşa încât să aleagă 25 de volume evidenţiate. Filologul în sens larg nu se ocupă numai de actualitate. Are de pregătit seminare, cursuri, teze (post)doctorale, antologii şi ediţii de opere. Face muncă de cercetare în biblioteci şi arhive. Lucrează la monografii ori sinteze care vizează momente premergătoare anului 1989. Numai dacă stăpâneşte sistemul unei limbi străine şi cunoaşte versiunea originală a diferitelor texte, are abilitatea de a face observaţii pertinente asupra calităţii transpunerilor.

(i) Fiction

Romane nu am prea citit în 2011. Situaţia se va repeta în 2012. Opţiunile mele se îndreaptă către alte genuri. În plus, denumirea de „an al romanului“, acordată nemeritat lui 2010, când au ieşit de sub tipar „Federeii“ de Nicolae Avram, „Nimic: poeme noi (1988-1992)“ de Mircea Cărtărescu, „Mişcări de insectă“ de Ionel Ciupureanu, „Pe prag (Vale-Deal)“ de Liviu Ioan Stoiciu, „Sebastian în vis“ şi „Amintiri pentru tatăl meu“ de Radu Vancu şi „Moarte de om: o poveste de viaţă“ de Ion Zubaşcu, m-a determinat să mă situez în răspăr. Totuşi, nu mă feresc să realizez un clasament, având certitudinea că ocupantul locului întâi se încadrează în seria celor mai bune cinci romane apărute după Revoluţie, datorită invenţiei epice, a stilului de extracţie mateină, a combinării principalelor strategii care dau specificul literaturii (convenţia povestirii adevărate, naraţiunea ca amânare a morţii, naraţiunea ca palimpsest, manuscrisul găsit, scriitorul-măsluitor), a reactualizării modelului biografic din secolului al XIX-lea şi a înţelepciunii de natură ezoterică.

1. Octavian Soviany, „Viaţa lui Kostas Venetis“, Cartea Românească

2. Marta Petreu, „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului“, Polirom

3. Nicolae Breban, „Singura cale“, Ideea Europeană

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Hanna Bota, „Ultimul canibal. Jurnal de antropolog“, Cartea Românească

2. Ilie Constantin, „Din câte adevăruri ?“, Paralela 45

3. Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal (2004-2010)“, Humanitas

(iii) Poezie

Cărţile de poezie m-au interesat cel mai mult. Îmi este greu să aleg doar trei laureate. În primul rând, fiindcă m-am confruntat cu moduri distincte de abordare. În al doilea rând, pentru că, în afară de fruntaşele ex aequo, celelalte au şi scăderi. În al treilea rând, regret că Ştefan Manasia a inclus în „Motocicleta de lemn“ secţiunea „Ostroveni. Viaţa şi contactele“, publicată deja în „Amazon şi alte poeme“ (2003). Regulamentul topului mă împiedică să iau în calcul respectiva apariţie.

1. Elena Ştefoi, „Raport de etapă“, Cartea Românească; Gabriel Chifu, „Însemnări din ţinutul misterios“, Cartea Românească

2. Nichita Danilov, „Imagini de pe strada Kanta“, Tracus Arte

3. Ioan Es. Pop, „Unelte de dormit“, Cartea Românească

(iv) Critică şi istorie literară

1. Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panoramă alternativă a literaturii române“, vol. I, Cartea Românească (se cuvine să menţionez că singura mea obiecţie cu privire la această scriere ţine de întrebuinţarea incorectă a adjectivului „alternativ“, cu sensul de „opţional, paralel, neconvenţional“, iar nu ca fenomen care se succede la intervale egale, aşa cum ar fi trebuit)

2. Nicolae Mecu, „G. Călinescu faţă cu totalitarismul“, Dacia XXI (autorul a dovedit că îngrijitorii de text au misiunea de a se ridica deasupra evenimentelor, că munca lor nu se limitează la efectuarea unor lecţiuni corecte sau la scoaterea virgulelor dintre subiect şi predicat)

3. Marta Petreu, „De la Junimea la Noica“, Polirom

(v) Eseu, publicistică

1. Florin Iaru, „Fraier de Bucureşti“, Polirom

2. Radu Vancu, „Eminescu. Trei eseuri“, InfoArt Media şi Argonaut

3. Ion Vianu, „Apropieri“, Polirom

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

La acest capitol, e necesar să facem următoarea distincţie. Pe de o parte, se află ediţiile realizate sub egida Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, care, şi atunci când suferă obiecţii, se ridică la un nivel aproape exemplar. Parcurgându-le, înţelegem ce înseamnă rigoarea principiilor filologice. În ceea ce mă priveşte, ediţiile care se disting sunt Ion Budai-Deleanu, „Opere“, îngrijă de Gh. Chivu şi Eugen Pavel; Mihail Sebastian, „Opere“, I-II, îngrijită de Mihaela Constantinescu-Podocea.
Pe de altă parte, se situează celelalte ediţii, pe care oricine are dreptul să le ierarhizeze în funcţie de preferinţe. Enumăr doar câteva dintre ele: Nicolae Manolescu, „Teme“, Cartea Românească; Marta Petreu, „Apocalipsa după Marta“, Polirom; Marin Mincu, „Polemos“, ediţie de Bogdan Creţu, Compania ; „Compania poeţilor tineri în 100 de titluri“ alese de Dan Coman şi Petru Romoşan, Compania; „Noua poezie nouă“, coordonator Dumitru Chioaru, Limes; Matei Vişniec, „Omul din cerc. Antologie de teatru scurt (1977-2010)“, Paralela 45; N. Steinhardt (serie de autor), Polirom; Constantin Virgil Bănescu, „Zidul de mătase“, Casa de Editură Max Blecher.

(vii) Traduceri

Din păcate nu am urmărit fenomenul. Orice opinie a mea s-ar dovedi neavenită.

(viii) Debut

Competiţia e destul de strânsă. Eu aleg poezia în detrimentul criticii, numai pentru simplul fapt că poeţii, de multe ori, după debuturi excelente, nu reuşesc să atingă un nivel mediu. Critica e domeniul constanţei, nu al genialităţii.

1. Andrei Dósa, „Când va veni ce este desăvârşit“, Tracus Arte; Matei Hutopila, „Copci“, Casa de Editură Max Blecher

2. Bianca Burţa-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate“, Cartea Românească

3. Gabriela Gheorghişor, „Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea şi fetişizarea literaturii“, Editura Muzeului Literaturii Române

(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului

E bine să intrăm în noul an cu sentimente condescendente faţă de greşiţii noştri. Prin urmare, nu fac nominalizări.

(x) Evenimentul cultural al anului

Aici putem judeca lucrurile din dublă perspectivă. Din punctul de vedere al cercetătorilor, Conferinţa Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România (Braşov, 15-16 iulie 2011) reprezintă o reuşită, de vreme acolo s-au reunit principalele nume din publicistică şi din mediul universitar. Din punctul de vedere al publicului, avem de ales între Gala Poeziei Româneşti, ediţia I (Ateneul Român, 19 noiembrie 2011) şi Târgul Gaudeamus (Romexpo, 23-27 noiembrie 2011).

(xi) Cartea anului

Să mi se permită să aleg un triumvirat, alcătuit din volume cu tematică înrudită. Toate pornesc de la documente. Abordările diferă. Dar împreună oferă o panoramă credibilă. Fiecare lucrare poate fi socotită prima inter pares.

Doina Uricariu, „Scara leilor“, Polirom; Cristian Vasile, „Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej“, Humanitas; „Cronologia vieţii literare româneşti“, vol. IV-VII (1949-1957), Editura Muzeului Literaturii Române.

SIMONA SORA

(i) Fiction

1. Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul“, Polirom.

2. Marta Petreu, „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului“, Polirom.

3. Magda Cârneci, „FEM“, Cartea Românească

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal III“ Humanitas

2. Dan C. Mihăilescu, „Oare chiar m-am întors de la Athos?“ Humanitas

3. Antoaneta Ralian şi R. Paraschivescu, „Toamna decanei“, Humanitas.

(iii) Poezie

1. Sorin Gherguţ, „Orice (uverturi&reziduri)“, Pandora M.

2. Crista Bilciu, „Poema desnuda“, Cartea Românească

3. Iulian Tănase, „Cucamonga“, Herg Benet.

(iv) Critică şi istorie literară

1. Bianca Burţa-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate“, Cartea Românească

2. Aurel Codoban, „Exerciţii de interpretare“, Dacia XXI

3. Al. Cistelecan, „M. Ivănescu 80“, Paralela 45

(v) Eseu, publicistică

1. Mircea Mihăieş, „Ultimul Judt“, Polirom

2. Lucian Boia, „Capcanele istoriei. Elita intelectuală
românească între 1930 şi 1950“, Humanitas

3. Daniel Cristea-Enache, „Cinematograful gol“, Polirom

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1.Gellu Naum, „Opere I“, Polirom.

2. Radu Cosaşu, „Opere IV. Supravieţuirile: 1. Rămăşiţele mic burgheze, 2. Armata mea de cavalerie“, Polirom.

3. Constantin Abăluţă, „Totul despre nimic“, Vinea

(vii) Traduceri

1. Guillermo Cabrera Infante, „Trei tigri trişti“, traducere Dan Munteanu Colan, Curtea Veche

2. Cormac McCarthy, „Căluţii mei, căluţi frumoşi“, traducere Iulia Gorzo, Polirom

3. Orhan Pamuk, „Istanbul“, traducere Luminiţa Munteanu, Polirom

(viii) Debut

1. George Nechita, „Părţi juvenile, întinse“, Pandora M.

2. Gabriela Gheorghişor, „MHS – Dezvrăjirea şi fetişizarea literaturii”, Editura Muzeului Literaturii Române

3 Adina Diniţoiu, „Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în faţa politicului şi a
morţii, Bucureşti“, Tracus Arte

(ix) Cele mai proaste cărţi ale anului

Parcă s-au publicat mai puţine cărţi proaste în 2011, probabil din pricina crizei.

(x) Evenimentul cultural al anului

Evenimentele dedicate prezenţei României ca invitat de onoare la Târgul Internaţional LIBER, Madrid, octombrie 2011(organizate de Institutul Cultural Român)

(xi) Cartea anului

C. G. Jung, „Cartea roşie“, traducere Viorica Nişcov şi Simona Reghintovschi, Trei

ANDREI TERIAN

(i) Fiction

1. Marta Petreu, „Acasă, pe câmpia Armaghedonului”, Polirom

2. Octavian Soviany, „Viaţa lui Kostas Venetis”, Cartea Românească

3. Caius Dobrescu, „Minoic”, Polirom

(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)

1. Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal 2004-2010”, Humanitas

2. Radu Petrescu, „Prezent și în același timp străin. Jurnal 1977-1982”, Paralela 45

3. Ion Pop, „Interviuri. Între biografie şi bibliografie”, Limes

(iii) Poezie – un an în care douămiiștii au luat caimacul:

1. Ștefan Manasia, „Motocicleta de lemn”, Charmides

2. Ionuț Chiva, „instituția moartă a poștei”, Casa de Pariuri Literare

3. Răzvan Țupa, „poetic. cerul din delft și alte corpuri românești”, Casa de Editură Max Blecher

(iv) Critică şi istorie literară

1. Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”, vol. I, Cartea Românească/ Polirom

2. Octavian Soviany, „Cinci decenii de experimentalism”, vol. I-II, Casa de Pariuri Literare

3. Angelo Mitchievici, „Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene”, Curtea Veche

(v) Eseu, publicistică

1. Lucian Boia, „Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească în perioada 1930-1950”, Humanitas

2. Marta Petreu, „De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească”, Polirom; Corin Braga, „Psihobiografii”, Polirom

3. Alexandru Matei, „Mormântul comunismului românesc. «Romantismul» revoluționar înainte și după 1989”, IBU Publishing; Eugen Negrici, „Simulacrele normalității”, Paralela 45

(vi) Ediţii critice, antologii (inclusiv necritice – de autor etc.)

1. Claudiu Komartin, Radu Vancu (eds.), „Cele mai frumoase poeme din 2010”, Tracus Arte; Dan Coman, Petru Romoșan (eds.), „compania poeților tineri în 100 de titluri”, Compania

2. Mihaela Podocea (ed.), Mihail Sebastian, „Opere”, vol. I-II, Academia Română – Fundația Națională pentru Știință și Artă; Victor Durnea (ed.), C. Stere, „Publicistica”, vol. I, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași

3. Bogdan Crețu (ed.), Marin Mincu, „Polemos. Duelul în/prin idei”, Compania

(viii) Debut – un an cu multe debuturi bune, mai ales în critică:

1. Alex. Goldiş, „Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului”, Cartea Românească

2. Bianca Burța-Cernat, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică”, Cartea Românească; Doris Mironescu, „Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei”, Timpul

3. Andrei Dósa, „Când va veni ceea ce este desăvârșit”, Tracus Arte

Î n afara acestora, i-aș mai aminti, în poezie, pe Matei Hutopila („copci”, Casa de Editură Max Blecher) și Vlad Tăușance („Legende urbane”, Herg Benet), în proză pe Bogdan Coşa („Poker”, Cartea Românească), iar în critică pe Gabriela Gheorghişor („Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea şi fetişizarea literaturii”, Muzeul Literaturii Române) și Adina Diniţoiu („Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în faţa politicului şi a
morţii”, Tracus Arte).

(xi) Cartea anului

- Mircea Cărtărescu, „Zen. Jurnal 2004-2010”, Humanitas

- Alex. Goldiş, „Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului”, Cartea Românească

 

Sursa: http://revistacultura.ro

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<<Click pe locatie pentru detalii>>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

00:01

BANCUL ZILEI

00:01

VIDEO -  „News of the World”, noul film al lui Tom Hanks, va fi lansat în decembrie
23/10/2020 12:12

Universal Pictures a lansat primul trailer pentru „News of the World”, in care Tom Hanks joacă rolul căpitanului Jefferson Kyle Kidd in America de după Războiul Civil.  Filmul, bazat pe ro ...

 Muzeul Metropolitan de Artă din New York a recuperat un tablou dispărut în urmă cu 60 de ani
22/10/2020 12:35

  Un tablou dispărut in urmă cu 60 de ani a fost localizat cu ajutorul unui vizitator al Muzeului Metropolitan de Artă din New York (The Met), a precizat instituţia, potrivit DPA. Pe cand vizita o ex ...

 Ministrul Culturii trimite încă un Corp de Control la Opera dn Iași
22/10/2020 07:03

  Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, s-a intalnit, astăzi, cu reprezentanţii sindicatelor din instituţiile de profil care au protestat, dimineaţă, in faţa sediului institutiei pe care o cond ...

Protest în fața Ministerului Culturii. Sindicaliștii din București s-au raliat colegilor de la Opera din Iași
21/10/2020 11:49

 Federatia Sindicatelor din Institutii de Cultură organizează astăzi o actiune de protest in fata Ministerului Culturi, in solidaritate cu colegii Sindicatului „Artis” Moldova din ...

 Războiul de la Opera Iași s-a mutat în social media și capătă miză politică
21/10/2020 10:32

    Protestele de la Opera Natională Romană Iasi (ONRI) iau o nouă turnură si capătă iz politic. O postare făcută pe pagina personală de către Cosmin Marcovici, secretar in Ministerul Cult ...

Premieră în două părți, în două seri consecutive: „Unchiul Vanea”, la Teatrul Național
20/10/2020 08:21

Teatrul National Iasi anuntă cea dintai premieră a stagiunii, care va avea loc pe scena Sălii Mari. Este vorba despre „Unchiul Vanea”, de A.P. Cehov, in regia lui Claudiu Goga. Va fi un evenime ...

 Sindicaliștii de la Operă au reluat protestele
20/10/2020 05:22

  Tensiunile de la Opera Natională Romană din Iasi continuă, iar părtile implicate, membrii Sindicatului ARTIS Moldova, constituit la nivelul structurii de spectacole si afiliat la Federatia Sindicate ...

 Volumul cu primele piese de teatru ale lui Shakespeare, vândut cu preţul record de 9,97 milioane de dolari
15/10/2020 16:18

  Un volUn volum rar din anul 1623, care a reunit pentru prima dată piesele de teatru scrise de dramaturgul William Shakespeare, a fost vandut miercuri cu preţul record de 9,97 milioane de dolari, au an ...

VIDEO - Povestea lui Copăcel
15/10/2020 15:28

 Copăcel, protagonistul filmuletului, este o marionetă creată de actrita Beatrice Iordan. „Copăcel este o marionetă tare dragă mie, creată in primul val de izolare acasă. Sper, totusi, să nu ...

„ Un mare avantaj al comediei versus dramă este că te lasă să și greșești”
15/10/2020 05:56

Cele mai reusite interviuri sunt, fără indoială, cele in care stăm fată, impărtăsim ganduri, trăiri, vorbim despre planuri, despre greseli, despre cum vedem lumea si cum suntem perceputi. Dialogul cur ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei