Criza din Cipru ajută băncile româneşti

* situaţia din Cipru ar putea grăbi procesul de restructurare a sistemului bancar din România * declaraţia îi aparţine lui Claudiu Cazacu, analist-şef XTB România

Evenimentele din ultimele săptămâni din Cipru au ecouri la nivelul tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, pieţele financiare naţionale reacţionând la măsurile adoptate, în special prin prisma mesajelor pe care acestea le transmit. „Astfel, România, similar altor pieţe din regiune, este afectată de variaţiile sentimentului de risc al participanţilor la pieţele financiare globale. Drept urmare, plasamentele percepute ca având un grad mai mare de risc, deşi remunerate cu dobânzi mai ridicate - cum este şi cazul titlurilor de stat în lei - au avut de pierdut în atmosfera de incertitudine generată de propunerea de taxare a depozitelor din băncile cipriote. În plus, cursul de schimb a preluat sarcina tensiunilor din insulă, şi, ca o consecinţă, leul s-a depreciat cu 0,92% faţă de euro între 18 şi 22 martie”, a spus Claudiu Cazacu.
Potrivit acestuia, evitarea părăsirii zonei euro de către Cipru şi a impunerii unei taxe sistemice pe depozite s-a reflectat pozitiv în cotaţiile leului, dar o nouă turnură în percepţia investitorilor vis-a-vis de Europa s-a petrecut deja, atunci când a fost discutată impozitarea depozitelor - şi doar votul legislativului cipriot a oprit aplicarea sa. „Încrederea în sistemul bancar local nu este sensibil afectată, iar evenimentele curente pot fi depăşite pe termen scurt. Este foarte importantă însă lecţia pentru viitoare operaţiuni de bailout - acestea s-ar putea face cu costuri nu doar pentru acţionari şi creditori, ci şi pentru deponenţi. Această abordare poate însemna că pe termen lung sistemul bancar va fi mai robust, cu diminuarea generală a nivelului de risc şi răsplătirea doar a riscurilor gestionate corect. În acelaşi timp, câtă vreme tensiunile din Europa nu sunt de domeniul trecutului, fluctuaţiile de sentiment şi de preţ de pe pieţele financiare nu doar vor continua, ci se vor şi amplifica. În România, efectele unei astfel de situaţii ar fi contrare - pentru leu, acest lucru ar însemna un an cu un curs de schimb mai volatil decât cel din ultimii 5 ani, în medie. Pe de altă parte, sistemul bancar local ar putea decide la rândul său să grăbească procesul de restructurare, pentru a fi pregătit pentru provocările viitoare”, a mai spus analistul.
Acesta a mai spus că economia Ciprului va avea nevoie de o perioadă foarte lungă de timp pentru a-şi reveni. „Repoziţionarea pe harta globală s-ar putea face prin orientarea spre un nou model strategic, iar acesta ar putea fi în domeniul energetic. Modelul de dezvoltare prin infrastructura financiară dublată de condiţii fiscale ultra-blânde pare a se fi încheiat şi economia reală are în faţă cel puţin doi ani de severe ajustări”, a completat Cazacu.