default

Dimensiune font:

„Vai de veacul în care nici cei răi nu mai au caracter”

| 08-07-2017 05:00

Într-un interviu pe care l-am publicat exact acum 25 de ani în „Adevărul”, Petru Creţia, sublinia: „Spaţiul ipoteştean este prezent în toată opera lui Eminescu. El a avut aici două experienţe decisive: o iubire de adolescenţă şi moartea lui Ilie, singurul său frate de care s-a simţit apropiat. Peisajul, relaţia adâncă şi auroral-erotică, moartea fratelui sunt prezente, repet, în toată opera, inclusiv în poeziile neştiute şi găsite de mine”.

Era o zi de vară însorită şi înmiresmată, iar convorbirea cu Petru Creţia avea loc chiar la Ipoteşti, într-o cămăruţă, ca o chilie monahală. Aici locuia şi lucra eminentul cărturar care îşi asumase, departe de un minim confort şi de orice trufie, misiunea de a-l sluji pe Eminescu cu sentimentul acut că astfel slujeşte cultura naţională.

La finele anilor '90 ai secolului trecut, apărea lucrarea lui Valentin Coşereanu: „Eminescu, Ipoteşti, Eminescu”, rod al unor îndelungate cercetări ale autorului. Am comentat-o la momentul apariţiei. Ceea ce voi rememora acum sunt, în majoritatea lor, fapte şi date cuprinse în cartea amintită.

În 1914, un vizitator al Ipoteştiului constata cu uimire: „Vântul şuieră prin uşile şi ferestrele stricate, iar păsările îşi fac cuibul înăuntru. E o înfăţişare tristă casa aceasta dărăpănată şi lăsată în părăsire şi o ruşine pentru acei care-l cetesc şi-l admiră pe Eminescu... În Franţa sau Germania nu s-a întâmplat aşa ceva. La Weimar, casele lui Goethe, Schiller şi Nietzsche sunt transformate în mici muzee şi îngrijite cu sfinţenie (mici erau poate atunci, cu o sută de ani în urmă, căci prin anii ’80, când am avut prilejul să le vizitez, deveniseră nişte mari muzee memoriale şi centre de studii – nota mea C. C.), iar la Leipzig vezi la o casă mică, simplă şi modestă, o placă comemorativă amintind că acolo a lucrat Schumann”. Dând exemplul acestora, vizitatorul implora patrioticele autorităţi ale statului român „curat constituţional”, cu formula personajului lui Caragiale, să ia aminte că acolo, la Ipoteşti, este casa „celui mai mare poet al neamului românesc”. Dar cine să-i dea ascultare? Politicienii corupţi şi ignoranţi de care se îngrozise Carol I, hrăpăreţii preoţi, avocaţii, prefecţii ipocriţi şi inculţi, toţi parveniţii şi îmbogăţiţii peste noapte? Proprietarii abuzivi? Unul dintre aceştia, care nu avea nici un drept să revendice casa Eminovicilor, spunându-i-se că „această casă este scumpă neamului românesc”, a replicat cu un cinism ce ne este astăzi, din nefericire, atât de cunoscut: „O fi scumpă neamului, dar e mai scumpă pentru mine, căci e proprietatea mea...”. A trebuit să fie învinse multe piedici şi să treacă multe decenii până ce casa familiei lui Eminescu, străjuită de un bătrân salcâm moromeţian, care repovesteşte copilăria Poetului, să devină muzeu memorial.

Eminescu a venit prima dată în casa de la Ipoteşti în 1885 când tatăl său a terminat construcţia. Avea cinci ani. De o parte şi de alta a pridvorului casei, înălţată pe locul alteia mai vechi, au fost plantaţi doi salcâmi, nu tei aşa cum scrie G.Călinescu în celebra biografie „Viaţa lui Mihai Eminescu”, care şi-a bazat descrierea pe nişte fotografii de epocă. Altminteri, constată Valentin Coşereanu, cu această excepţie, ceea ce evocă marele critic, romancier şi biograf corespunde întru totul realitaţii. Cu geniala sa intuiţie, Călinescu a reuşit mult mai mult decât ceea ce pot oferi documentele şi alte felurite mărturii. Unul dintre salcâmi a regenerat miraculos, ca şi Teiul lui Eminescu din Copoul Iaşilor, şi a dăinuit până astăzi. După moartea căminarului, până în 1924, când se transformase practic în ruină, casa a mai fost locuită o scurtă perioadă de timp, nu se ştie însă când şi de către cine. O fotografie din 1916 atestă starea de tot precară a construcţiei, cauzată şi de o surpare în urma unei alunecări de teren. Fapt e că în 1924, în „Revista Moldovei” ce apărea la Botoşani se relata că „a fost mare mişcare în oraşul nostru, pentru că proprietarii moşiei Ipoteşti, hotărâţi să refacă pentru odihna lor casa în care a copilărit Mihai Eminescu au dărâmat-o până la temelie. Un manifest al studenţilor români din Botoşani urmat de un altul, al studenţilor evrei, a stârnit proteste energice împotriva acestei dărâmări”.

De la un punct, lucrurile sunt oarecum confuze. Cert e că proprietarul domeniului Eminovicilor se adresa, la 3 august 1924, prefectului judeţului Botoşani, Demostene Vizanty, cu următoarea scrisoare: „Subsemnata Maria D. Papadopol, proprietara moşiei Ipoteşti, declar prin aceasta că donez casa din Ipoteşti, sau mai bine zis locul unde s-a aflat această casă, cu condiţiunea expresă de a se ridica pe acest loc o clădire identică cu materialul ce se află azi pe aceste ruine şi care clădire nu va putea avea altă destinaţie decât a fi muzeu naţional cu titlul «Mihai Eminescu donat de Maria Papadopol născută Isăcescu» care va putea avea şi o sală de lectură; nici într-un caz nu va putea servi ca local de şcoală”.
Frapează în această „declaraţie” ceea ce aş numi imensul orgoliu ciocoiesc. Acelei „Papadopol născută Isăcescu”, care era destul de instruită şi de informată încât să fi ştiut că Eminescu devenise un mit, i se pare firesc să alăture, şi încă în „titlul” unui „muzeu naţional”, nevolnicul ei nume de cel al marelui poet. Ca să nu mai vorbim de nefericita, ridicola exprimare: „Eminescu donat de...”. Oricât de „sacră” şi de garantată ar fi, proprietatea nu este şi nu trebuie să fie numai o problemă de interes personal, ci şi una de interes social şi naţional. Ciocoii vechi şi noi, parveniţii nu vor înţelege niciodată că proprietatea conferă nişte drepturi şi chiar blazoane (cele mai multe de tinichea), dar nu şi ce poate da eventual numai Dumnezeu. Dar gestul acelei doamne „Papadopol născută Isăcescu” dovedea totuşi o oarecare generozitate, ca să nu pronunţ cuvântul atât de greu: nobleţe. Intervenea însă orgoliul şi mai ridicol, şi mai nociv al unui, aşa-zicând, parvenit pur sânge, şi anume amintitul prefect Vizanty care voia să intre el în „eternitate” lipit de imaginea lui Eminescu. Manipulând nişte „cozi de topor”, nişte clienţi politici, uzând de înşelătoarea demagogie patriotardă, vrea să tragă totul pe turta sa. Rezultatul? Casa lui Eminescu de la Ipoteşti, aşa cum se consemna într-un număr din 1926 al „Revistei Moldovei”, bisericuţa de pe domeniul căminarului, ca şi mormintele părinţilor poetului, au rămas - şi asta pentru multă vreme - „complet părăsite şi acoperite cu bălării...”.

Orice comentariu mi se pare superfluu pe lângă o reflecţie a lui Eminescu, ce se poate citi nu mai departe decât într-unul din manuscrisele sale: „Cel mai mare bine pe care cei răi îl pot face e de-a rămâne răi; numai persistenţa lor asigură victoria celor buni. Vai de veacul în care nici cei răi nu mai au caracter”. 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA

ANUNT LICITAȚIE ÎNCHIRIERE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ONEȘTI reorganizează licitație publică deschisă cu oferta în plic închis. 1) Informații privind locatorul: MUNICIPIUL ONEȘTI, reprezentat legal prin PRIMAR –Ing. Nicole Gnatiuc, cu sediul în B-dul Oituz, nr. 17, municipiul Onești, județul Bacău, Cod poștal 601032, Telefon: 0234/324.243, Fax: 0234/313.911, e-Mail: primarie@onesti.ro, www.onesti.ro având cont de virament nr. RO29TREZ06221A300530XXXX, deschis la Trezoreria Onești; 2) Informații privind obiectul închirierii: Informații privind obiectul închirierii conform HCL nr. 200/14.11.2019, anexa nr. 1: Nr. Crt.; Adresă amplasament; Suprafaţă mp; Preţ lei/mp/lună; Durata; Destinaţia. 1. B-dul Oituz nr. 12, 4,00 mp, 10,00 lei, 10, Amplasare totem; 2. Calea Bacăului (parte dreaptă a DN Oneşti -Bacău), 4,90 mp, 2,50 lei, 10, Amplasare panou publicitar; 3. Calea Bacăului (partea stângă a DN Oneşti -Bacău), 4,90 mp, 2,50 lei, 10, Amplasare panou publicitar; 3) Informații suplimentare si Documentația de atribuire pot fi obținute: -în format tipărit la Serviciul Patrimoniu și Pază din cadrul Primăriei Municipiului Onești, etaj VII, cam. 703, în urma achitării contravalorii de 20 lei/exemplar (în numerar la casierie sau în contul RO33TREZ0612118025XXXXX –CUI 4353250 beneficiar Municipiul Oneşti) -data limită pentru solicitarea clarificărilor: 17.02.2020, ora 16.00; 4) Informații privind ofertele: -Data limită de depunere a ofertelor: 25 februarie 2020, ora 12.00. -Ofertele se vor depune într-un număr de 1 (unu) exemplare la adresa: B-dul Oituz nr.17, municipiul Onești, județul Bacău, Cod poștal 601032; -Data licitaţiei: 26 februarie 2020, ora 12.00; 5) Locul desfăşurării şedinţei de licitaţie: la parterul Primăriei Municipiului Oneşti, la sala mică de şedinţe; 6) Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax și/sau adresa de e-mail a instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Bacău; Adresa: Bacău, Str. Ştefan cel Mare nr. 4 cod 600356, tel: 0234514419, fax 023452521; email: tr-bacau-reg2@just.ro; 7) Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării: 04.02.2020..
S.C. Remat S.A., cu sediul în mun. Iaşi, str. Aurel Vlaicu, nr. 88, jud. Iaşi, O.R.C. J22/286/1991, C.U.I. RO1977144, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., potrivit Hotărârii nr. 1230/12.07.2016, pronunţată de Tribunalul Iaşi, Secția a II-a Civilă-Faliment, în dosarul nr. 9134/99/2014, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare, în data de 14.02.2020, ora 13.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, a următoarelor active: Nr. activ Descrierea comercială a activelor - Valoare de evaluare (lei, fără T.V.A.) - Valoare de pornire (lei, fără T.V.A.). Activ 7 Teren intravilan construit în mun. Dej, str. Bistriţei, nr. 44, pe sensul către Cuzdrioara, jud. Cluj (zona industrială, la ieşire spre Bistriţa Năsăud, înainte de S.C. Someşul S.A.), St teren-7.149 m.p., curţi-construcţii, St construită-1.659,16 m.p., regim de înălţime: P+1parţial, împrejmuit, betonat (100%), învecinat cu S.C. Somtrans S.A., S.C. Samus Mex S.A., S.C. Com-Beton S.A., deschidere la stradă aprox. 53 m.l.; Identif. imobil: nr. cds. 837/2/1 în C.F. nr. 18837/N a localităţii Dej (nr. cds. nou 53437 al C.F. 53437/mun. Dej); - 2.732.400,00 lei; - 683.100,00 lei. Activ 16 PROPRIETATE IMOBILIARĂ, compusă din teren în suprafață totală de 3.914 m.p. și construcții în suprafață totală de 1.117 m.p., situată în oraş Mărăşeşti, str. Doinei, nr. 2, jud. Vrancea, la 6km de nodul rutier Tișița. Este alcătuită din: - Imobil situat în oraşul Mărăşeşti, str. Doinei, nr. 2, T25, P1735, jud. Vrancea, Imobilul a fost dobândit prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1111/22.03.2001 de B.N.P. Tanase Rodica. - Împrejmuire depozit Mărăşeşti (degradat, nr. inv. 2088), platformă betonată 1.040 m.p. (degradat, nr. inv. 2092); Proprietatea are deschidere frontală la str. Doinei și este pretabilă pentru activități industriale având în vedere și caracterul zonei în care este amplasat imobilul. - 437.600,00 lei; - 80.000,00 lei. Activ 46 Construcție metalică demontată în mun. Iași, Șos. Iași – Tomești, nr. 6, jud. Iași. - 46.000,00 lei; - 7.000,00 lei. Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 13.02.2020, ora 13.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, jud. Iaşi. Bunurile se vând libere de sarcini. Componenţa şi descrierea activelor scoase la vânzare, precum şi condiţiile de participare (inclusiv condiţia prezentării dovezii de depunere a garanţiei de participare în valoare de 10% din valoarea de pornire a licitaţiei), sunt cuprinse în caietele de sarcini, care se pot procura de la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, în fiecare zi de luni până vineri, orele 09.00 – 16.00, până pe data de 13.02.2020, ora 13.00, în baza unei cereri prealabile (24 de ore). Relaţii suplimentare se pot obţine la e-mail vanzari@insolventa.ro, fax: 0232/212231, tel. 0232/243864, 0755132473..
Lungmetrajul „Tipografic Majuscul”, „primul mare documentar al anului”
24/02/2020 11:43

      Presa internaţională de specialitate a apreciat lungmetrajul „Tipografic Majuscul” al lui Radu Jude, prezentat in selecţia Forum a Festivalului de Film de la Berlin, filmu ...

VIDEO-Jean Constantin - Tara mea
12/02/2020 19:56
„Parasite”, primul film într-o altă limbă decât engleza care câştigă Oscarul
10/02/2020 10:42

    Cea de-a 92-a ediţie a galei premiilor Oscar a avut loc duminică noapte, la Dolby Theatre din Los Angeles.  Lungmetrajul sud-coreean "Parasite", de Bong Joon-ho, a fost marele c ...