Andrei Gamart, Eu spun dragoste, Chisinau, 2007 

Cu sau fara genti, si el spune dragoste. Si e tot din Chisinau. Si, macar pe criterii omofonice, capsunele din inima lui Pablo rimeaza cu capusele din pielea lui Gamart. Chiar daca Gamart are doua carti publicate si nu consuna cu stadiul de frustrat nepublicat la CR. Gamart pare mai expert, are mai multa prestanta epigonica cand spune „ramele grase” sau „minerii sapa”. Reuseste chiar suite lizibile si fara balbe de tipul: „mama in loc sa se faca frumoasa/ spala si gateste toata ziua/ eu in loc sa ma simt bine/ ma gandesc la asta/ si asta arata ca un continent”; sau: „[serafim draga sunt asa trist vreau sa bat pe cineva. Doamne ajuta-ma sa bat pe cineva eu nu stiu pe nimeni]”. Pacat ca loc de mai bine nu prea este; nici n-are cum, la unul care scrie „avem capurile descoperite” si „măgiun”.

Sursa: http://revistacultura.ro