Andrzej Zaniewski – Sobolanul
Dimensiune font:
“Sobolanul” de Andrzej Zaniewski a devenit in scurt timp un bestseller fiind, initial, un roman refuzat de toti editorii polonezi, pe motiv ca era imbibat in pornografie si amoralitate.
Un roman dur, chiar grotesc pe alocuri, presarat din plin cu imagini violente. Un roman infatisand universul unui sobolan a carui existenta este descrisa in minutiozitate, din clipa in care acesta apare pe lume pana la ultima lui suflare.
Zaniewski reuseste sa surprinda, stapanind exemplar arta condeiului, o lume terifianta si agresiva, unde atat sobolanul cat si omul se lupta pentru hrana, pentru suprematie, pentru supravietuire. Autorul creeaza imaginea unei umanitati decazute, in care fiinta a abandonat masca ratiunii si a civilizatiei, revenind la ceea ce a fost in starea sa primara: o bestie stapanita de instincte atavice. Despre asta este vorba, in principal, in “Sobolanul”.
Pe baza unei alegorii, autorul aduce in prim-plan existenta umana care are multe puncte comune cu cea a rozatoarei. Legile care guverneaza universul subteran, acea lume a tevilor intunecate, o lume de subsoluri, canale, labirinturi, sunt aceleasi care stapanesc si lumea de deasupra. Cel mai puternic rezista. Aceasta este premisa de la care pornesc toti si toate.
Zaniewski descrie magistral lumea sobolanului din perspectiva acestuia si astfel suntem martori la o adevarata odisee a acestuia, pe parcursul careia sobolanul experimenteaza o intreaga gama de sentimente pe care multi le-ar considera exclusiv umane. Astfel, intrat in marea lui aventura telurica, rozatoarea oscileaza intre incredere si dezamagire, intre extaz si suferinta, intre patima si adanca resemnare, adevar si minciuna, dragoste si speranta. Muzica il linisteste, il imbie la visare si ii confera acea siguranta deplina dupa care tanjeste neincetat.
Nevoia permanenta de hrana, de adapost il poarta spre meleaguri nestiute, gasindu-se nevoit sa infrunte mereu necunoscutul de dincolo de cala vaporului ce-l adaposteste intre un oras si altul.
Timpul isi pune pecetea pe mamiferul mereu haituit, fie de oameni, fie de semenii sai si sfarsitul i se apropie. Destinul sau se inchide ca un cerc. Plecat din cuibul in care fusese adus pe lume, el se intoarce, dupa multe peripetii, in acelasi loc, vechea brutarie.
Mereu in cautarea intunericului, a umbrei, a amurgului, a noptii, acum sobolanul nazuieste spre lumina datatoare de liniste si siguranta. Alearga spre ea, urmand-o pe acorduri de flaut.
Sobolanul, acest flagel mondial al oraselor. Un element al haosului urban care supravietuieste prin tenacitate si duritate. Cel care in anii 1300 a adus “Moartea neagra” in Europa, omorand milioane de oameni.
Mereu si pretutindeni, oricand si orisiunde, oamenii il vor dispretui, haitui, vana. Pare condamnat inca de la primele-i zvacniri de pleaopa.
Ceea ce autorul incearca sa sublinieze este ca acest roman nu este numai o scriere despre un sobolan. Este o descriere naturalista si frusta a decaderii umane, a zadarniciei zbaterilor omenesti intr-o lume indiferenta, dura si necrutatoare.
Sursa: http://nemirabooks.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau