Aurul dacilor, o poveste a descoperirii, pierderii și recuperării
Dimensiune font:
În inima Munților Orăștiei, printre ruinele cetăților dacice, istoria ascunde comori care au traversat milenii. Tezaurul dacic, un simbol al măreției și rafinamentului meșteșugăresc al strămoșilor noștri, a fost descoperit treptat, în ultimele două secole, prin săpături arheologice, dar și prin acțiuni ilegale care au dus la pierderea unor artefacte valoroase. Brățările de aur, monedele inscripționate cu simboluri misterioase, fibulele minuțios decorate și vasele ritualice alcătuiesc un patrimoniu de o valoare inestimabilă, care vorbește despre o civilizație avansată și despre un popor care își proteja comorile cu prețul vieții.
În timpul cuceririi romane din anul 106 d.Hr., o mare parte din aurul dacilor a fost capturat și transportat la Roma, contribuind la gloria Imperiului. Însă nu totul a fost luat. Tezaurul a rămas ascuns în solul munților, îngropat de preoți și războinici, într-o încercare disperată de a salva bogăția și sacralitatea regatului. Abia în epoca modernă, aceste comori au început să iasă la lumină, fiind descoperite fie de arheologi, fie de căutători de comori care au scos ilegal aurul din pământ.
Comori inestimabile
Cele mai importante piese ale tezaurului dacic au fost descoperite în ultimele două secole în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei, în special la Sarmizegetusa Regia. Printre cele mai spectaculoase descoperiri se numără brățările dacice din aur, găsite în diverse tranșee și gropi rituale, fibule, coliere și piese de podoabă, dar și obiecte din argint și monede koson.
Printre cele mai valoroase obiecte descoperite se numără: brățările dacice din aur, lucrate cu o tehnică impresionantă, cu capete zoomorfe și decorațiuni specifice artei dacice; monedele de aur și argint – kosoni, emisiuni monetare ale dacilor, inscripționate cu caractere grecești, dar având stilistică romană; piese de cult și vase ritualice, din aur și argint, utilizate în ceremoniile religioase ale dacilor; fibule și podoabe, care demonstrează rafinamentul estetic al populației autohtone.
După 1989, odată cu deschiderea granițelor și apariția rețelelor internaționale de trafic de artefacte, o mare parte din tezaurul dacic a fost furată și vândută pe piața neagră. Căutătorii de comori, dotați cu detectoare de metale, au scos ilegal din pământ brățări, monede și alte artefacte, care au fost scoase din țară și vândute colecționarilor privați din Europa de Vest și Statele Unite.
Statul român a început să investigheze fenomenul în anii 2000, descoperind că multe dintre piesele furate au ajuns în colecții private din Germania, Elveția și SUA. În urma unor anchete internaționale, mai multe artefacte au fost identificate și revendicate de autoritățile române.
De-a lungul anilor, România a reușit să recupereze o parte din tezaurul furat, în special datorită eforturilor Poliției Române și Ministerului Culturii, în colaborare cu Interpol și procurori specializați în infracțiuni de patrimoniu. Cele mai notabile recuperări include brățările dacice de aur, dintre care 13 piese au fost readuse în țară din colecții private din Franța, Germania și Elveția; monede koson și alte artefacte vândute ilegal în străinătate, returnate în urma proceselor internaționale.
Totuși, multe dintre comorile dacice rămân dispărute, iar experții consideră că doar o mică parte a tezaurului a fost recuperată. Lupta pentru repatrierea obiectelor continuă, iar autoritățile speră să recupereze și alte artefacte valoroase în anii următori.
Maura ANGHEL
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau