Bine că eşti tu deştept

Fii deştept, că ţara geme de absolvenţi

V-aţi întrebat vreodată cum v-aţi putea măsura greutatea propriului cap? Sau ce se întâmplă când scapi din mână o furnică? Sau dacă istoria poate să oprească războiul următor?

Ei bine, aceste întrebări nu sunt doar futilităţi academice. Ele sunt provocări ale gândirii, uneori pot să implice capcane din care trebuie să ieşi cu inteligenţă şi sunt folosite pentru admiterea la universităţi de prestigiu din afară.

Spre deosebire de acestea, sistemul educational românesc este în continuare marcat de o propensiune clară către asimilarea liniară, textuală, a cât mai multor informaţii. În continuare „comentariile” împreună cu texte stufoase, prefabricate la majoritatea disciplinelor umaniste, constituie balastul inevitabil, dar valorizat, al educaţiei româneşti. De asemenea, şi disciplinele tehnice sunt tributare acestei paradigme statistice, didacticiste, moarte şi prăfuite. În consecinţă, examenele de admitere, la orice nivel, în învăţământul nostru, nu fac altceva decât să reflecte această mentalitate de secol XIX, în care ceea ce ştii este mult mai important decât ceea ce ai putea şti dacă ai avea mintea organizată după criterii şi principii flexibile, care să se reînnoiască continuu.

We do not need YOUR education

În contrast cu învechitul şi îndelung-criticatul sistem mioritic, universităţile de prestigiu din Regatul Unit (aşa numitul sistem Oxbridge, abreviere între Oxford şi Cambridge) adoptă criterii radical diferite. Prin întrebări provocatoare, care scot candidatul de pe şinele gîndirii conformiste, acesta este pus în situaţia de a construi răspunsuri inteligente (şi nu mai puţin informate), un proces prin care mintea umană este creatoare, nu un simplu hard-disk biologic, aşa cum se doreşte a fi creierul unui tânăr român.

Reamintind celebrul strigăt al formaţiei Pink Floyd, ”We do not need YOUR education”, citind cartea de faţă ne putem face o idee despre ce înseamnă un proces de admitere performant, modern, conectat la provocările din ce în ce mai complexe ale unei lumi în care informaţia este adesea la ”un click distanţă”, însă a face ordine, a introduce un principiu inteligent şi original în această masă este punctul crucial, avantajul competitiv pentru viitor.

Educaţia de calitate înseamnă şi o formă rafinată de distracţie, un joc al inteligenţei care deseori devine fascinant, reamintindu-ne latura fundamental fundamental ludică a creierului nostru. Homo ludens al lui Johann Huizinga…

Volumul Bine că eşti tu deştept – Do you think you are clever? este o asemenea lectură, în egală măsură inteligentă şi provocatoare, care răspunde unor întrebări vechi, banale(Ce este fericirea?), într/o formă nouă, nonconformistă, sau dimpotrivă, pune întrebări nonconformiste cărora li se răspunde printr-o logică aplicată riguroasă (De ce coşurile de fum erau în trecut atât de înalte?). O carte care ne poate învăţă să gândim outside of the box, dar menţinându-ne coerenţi şi articulaţi. O carte-joacă, la limita neseriosului şi a superficialului, dar care poate impune o schimbare de metodă atât de necesară unei gândiri formate pe băncile unei şcoli conformiste cum este cea românească.

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/