Cele mai apreciate volume ale anului 2017

 

Cărţile s-au situat în topul vânzărilor la cele mai bune saloane de profil.

 

 

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, organizat de Asociaţia Editorilor din România, şi Târgul Internaţional Gaudeamus, organizat de Radio România, au constituit şi în 2017 veritabile barometre ale preferinţelor românilor pentru carte, lucrările de eseistică, istorie, jurnal ocupând locuri fruntaşe în topuri, la fel ca şi cele de ficţiune.
Topul celor mai căutate cărţi

Potrivit Agerpres, la Bookfest, volumele „Despre inimă şi alte eseuri„ de Andrei Pleşu, „De ce este România astfel”, coordonat de Vintilă Mihăilescu, „Cartea oglinzilor”, de Eugen Ovidiu Chirovici, şi „Peştele cu aripi”, de Răsvan Popescu, s-au situat pe primele locuri în topuri ale vânzărilor Bookfest, prezentate de editurile Humanitas, Polirom, RAO sau Paralela 45.
Potrivit Gabrielei Maz, director de promovare Humanitas, la ediţia din 2017 a Bookfest, Top 5 Humanitas a fost alcătuit din cărţi de eseistică sau istorie. Clasamentul a fost deschis de volumul „Despre inimă şi alte eseuri”, de Andrei Pleşu, urmat de „România, o iubire din care se poate muri”, de Gabriel Liiceanu, „Mistica rugăciunii şi a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu”, de Tatiana Niculescu, „Am fost cândva femeie de onoare”, de Radu Paraschivescu, şi „Peisaj după isterie”, de Mircea Cărtărescu.
În Top 5 Humanitas Fiction a prevalat ficţiunea, pe primul loc situându-se Evgheni Vodolazkin cu „Aviatorul”, urmat de Jonathan Safran Foer cu romanul „Iată-mă”, Priya Parmar cu „Vanessa şi sora ei”, Yukio Mishima cu „Amurgul marinarului”, şi Franz Kafka cu „Metamorfoza. Integrala prozei antume”.
La Polirom, potrivit Claudiei Fitcoschi, director de promovare şi relaţii cu presa al editurii, pentru Nonfiction topurile au relevat aceleaşi preferinţe spre eseu sau jurnal, pe primele locuri situându-se, în ordine: „De ce este România astfel. Avatarurile excepţionalismului românesc”, volum coordonat de Vintilă Mihăilescu; „Madlena” - Aurora Liiceanu, „Jurnal scoţian”, de Ioan-Florin Florescu, „Viaţa”, de Keith Richards şi „Viaţa mea”, de Nicolae Breban.
De remarcat că unul dintre volumul „De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalismului românesc”, coordonat de Vintilă Mihăilescu, s-a situat pe primul loc şi la un alt top - General Polirom, fiind urmat de „Femeia cu Părul Roşu”,, de Orhan Pamuk, „Viaţa”,, de Keith Richards, „Povestea lui Genji”, de Murasaki Shikibu, şi „Imperiul pisicilor”, deAlex Tocilescu.

Maura ANGHEL