Dimitrie Gusti - scriitor şi om politic
Dimensiune font:
Emul al cărturarului Gheorghe Asachi, Dimitrie Gusti a fost un colaborator statornic al „Albinei româneşti”, precum şi al unor calendare şi almanahuri, în care a publicat poezii, proză, traduceri şi cronici dramatice. Născut în oraşul Iaşi, la 29 octombrie 1818, Dimitrie Gusti şi-a făcut studiile la Academia Mihăileană, absolvind în 1837 clasa de filozofie a profesorului Eftimie Murgu. În 1845 i se încredinţează catedra de filozofie la Academia Mihăileană, unde a predat filologia română, retorica şi mitologia. Pentru necesităţi didactice, a elaborat, singur sau în colaborare cu istoricul Theodor Codrescu, manuale şcolare, abecedare, cărţi de religie, de istoria românilor, de geografie şi altele. Dimitrie Gusti a fost, din 1849, cel dintâi bibliotecar al Academiei Mihăilene. A mai îndeplinit funcţiile de inspector, director al Departamentului I al şcolilor din Ministerul Culturii, iar din 1867 până în 1868 - ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice. A fost, de mai multe ori primar al Iaşului, deputat şi senator în mai multe legislaturi, vicepreşedinte al Camerei şi al Senatului. Proprietar de tipografie, devine el însuşi un întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino şi Theodor Codrescu, scoate foaia „Zimbrul”. A redactat, de asemenea, gazeta „Ştafeta”.
Dimitrie Gusti este un pionier al cronicii dramatice la noi, în care calitate a desfăşurat o remarcabilă activitate. A impulsionat, prin sugestii şi observaţii, dezvoltarea scenografiei româneşti. El a rămas cunoscut în istoria literară mai ales datorită polemicii sale cu Alecu Russo în jurul piesei acestuia, „Băcălia ambiţioasă”. Poemul „Închinare lui Ştefan Vodă sau Poemul Putnei”, reprezintă apogeul creaţiei lui Dimitrie Gusti. Răspândită pe foi volante, cu prilejul serbării de la Putna din 1871, unde a fost citită de Mihai Eminescu, poezia degaja o anume forţă de expresie. În 1888 alcătuieşte culegerea „Buchetul poetic”, dedicată domnitorului Grigore a Al. Ghica, cuprinzând poezii erotice, elegii, sonete, imnuri şi balade. În domeniul prozei, Dimitrie Gusti a scris povestiri, schiţe cu caracter de meditaţie, schiţe satirice. Religia şi morala, istoria fac, îndeosebi, obiectul preocupărilor sale gazetăreşti. A tradus, mai ales, din literatura franceză. Aportul cultural al lui Dimitrie Gusti precumpăneşte evident asupra celui beletristic. Dimitrie Gusti a trecut la cele veşnice în ziua de 26 martie 1887, la Iaşi.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau