Exploratorul – un SF extrem de savuros

Este greu sa pornesti o recenzie asupra unei carti atat de bune pe cat e Exploratorul de Jack McDevitt.  Bineinteles, as putea sa va zic despre diferentele notabile intre aceasta lucrare si altele apartinand genului; as putea sa vorbesc despre personajele deosebit de umane ale intrigii; sau as putea sa va vorbesc despre una dintre cele mai bune povesti de mister scrise vreodata. Dar nu am s-o fac. Am sa va vorbesc in schimb despre imersiune, despre lumea credibila din aceasta carte, care e poate cea mai mare calitate a sa.

Literatura SF intr-adevar nu duce lipsa de universuri fantastice in care sa ne pierdem. Dar putine dintre acestea sunt la fel de uimitoare si de bine redate precum reuseste Jack McDevitt aici. Parte din acest mare success trebuie atribuit stilului absolut natural in care autorul scrie la persoana I, si din perspectiva unei femei chiar.

Suntem obisnuiti ca SF-ul sa fie ceva indepartat, aproape de neatins, extraterestru chiar. Poate de asta am fost incredibil de placut impresionat cand am descoperit ca aici avem parte de o poveste scrisa intr-un mod firesc, accesibil si aproape oral. Personajul ne povesteste aventura sa, dar o face pentru compatriotii sai, din vremea sa. Exploratorul este SF-ul scris despre viitor dar fara a parea strain de noi, fara a fi indepartat, chit ca distanta temporala e de peste 9000 de ani. Nimic nu rupe fluxul povestirii si curgerea ei, nimic nu ne scoate din naratiune pentru o explicatie asa, mai pentru maimutele din trecut.

Eu inca nu am descoperit autorul SF care sa convinga in felul in care o face aici McDevitt, si doresc sa pun cat de mult accent se poate pe acest lucru. Cand universul vast poate parea uimitor, fara a fi incredibil noua, atunci eu zic ca acesta este un semn al unui talent deosebit.

Exista o poveste aici ce merita explorata si in care merita sa ne scufundam cu totul. Asa un stil de narare fantastic pus la punct ar fi, totusi, irosit daca povestea nu ar fi pe masura, nu credeti?

Povestea se invarte in jurul unuia dintre cele mai mari mistere ale universului: unde a disparut o colonie umana si ce s-a intamplat de fapt cu ea?
Si totul porneste de la o ceasca. Intregul mister se invarte in jurul unei nave antice si a bogatiei de artefacte pe care ar putea-o contine daca ar fi descoperita. De aici pana la conversatie cu avatarurile personalitatilor disparute de mii de ani, vizitarea unei lumi extraterestre (dar totusi, apropiata de a noastra in unele privinte), fuga din calea unor asasini periculosi si imprevizibili, si chiar intrigi politice…nu e decat un pas.

Nu doresc sa va stric nimic din aceasta cursa nebuneasca printre stele. E totul atat de bine scris si de veridic, incat e pacat sa nu aveti sansa sa savurati fiecare picatura din aceasta carte SF.

„Exploratorul”, ca si Margolia, trebuie descoperit incetul cu incetul, fiecare inghitura de mister apreciata, atat de personaje, cat si de voi. Poate ce v-am zis pana aici pare putin, dar consider ca atat trebuie sa stiti pentru a va convinge daca merita sau nu atentia voastra. Doresc sa repet, si sa accentuez daca pot: „Exploratorul” este o carte ce va v-a tine cu sufletul la gura de la inceput la final, va v-a atrage in sine si nu v-a da drumul fascinatiei voastre nici dupa ce intoarceti ultima pagina. E nevoie de mai mult?

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/