Folcloristul Artur Gorovei

 Eminent animator al folcloristicii româneşti, fondatorul şi conducătorul primei şi celei mai prestigioase reviste româneşti de folclor, Artur Gorovei a iubit ţărănimea şi i-a cercetat tradiţiile spirituale. S-a născut în urmă cu 150 de ani la 19 februarie 1864, în Fălticeni. A urmat şcoala primară la Rădăuţi şi Fălticeni, iar liceul la Iaşi. A făcut studii universitare de Drept la Bucureşti (1886 -1887) şi Iaşi (1887-1889). Pentru scurt timp, a fost profesor secundar la Bârlad, după care s-a consacrat activităţii juridice. A fost ajutor de judecător şi judecător la Paşcani, avocat la Fălticeni, judecător la Broşteni şi procuror la Râmnicu Sărat.
Clasic necontestat al folcloristicii româneşti, Artur Gorovei s-a dedicat cu pasiune şi competenţă cunoaşterii şi valorificării spiritualităţii româneşti. A făcut culegeri în domeniul poveştilor, ghicitorilor, cântecelor, credinţelor, mitologiei, onomasticii populare etc. A fondat la Fălticeni revista „Şezătoarea”, care a apărut de la 1 martie 1892 până în 1929, fiind prima revistă de folclor din România. Revista, ale cărei coloane erau deschise colaboratorilor din toate provinciile româneşti, apărea din nevoia de a salva cât mai multe din valorile culturii populare şi îşi propunea să unească într-un front comun pe toţi aceia care aveau astfel de preocupări. Timp de peste cinci decenii, Artur Gorovei a adunat un bogat fond din creaţia populară, pe care 1-a transpus în numeroase monografii, studii şi articole. O bună parte din opera folclorică a lui Artur Gorovei a fost închinată cercetării folclorului tradiţional, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere. În anul 1898 publică „Cimiliturile românilor”, cea dintâi culegere de acest gen, care rămâne una din publicaţiile fundamentale, de referinţă ale folcloristicii româneşti. De valoare asemănătoare este şi volumul Descântecele românilor (1931), care cuprinde peste 2.500 de piese. Din numeroasele broşuri şi volume, mai menţionăm: monografia etnografică „Ouăle de Paşte” (1937), prima lucrare pe plan mondial asupra încondeierii ouălor, „Noţiuni de folclor” (1933), „Datinile noastre de naştere” (1909), „Datinile noastre de nuntă” (1910) şi altele. De asemenea, a elaborat monografiile oraşelor Fălticeni şi Botoşani.
Folclorist prin vocaţie, el a avut şi preocupări literare, materializate în versuri, schiţe, nuvele, povestiri, teatru etc. Pentru meritele sale deosebite, Academia Română 1-a ales membru de onoare (1940). Stins din viaţă la 20 martie 1951 la Bucureşti, Artur Gorovei rămâne o figură memorabilă în cultura românească.