Greg Egan – Carantina

Lumea lui Egan te atrage si te prinde ca un cosmar din care n-ai scapare, este un drog de care devii dependent la primul fum. Biotehnologia pare scapata de sub control in aceasta descriere a viitorului, unde oricine are suficienti bani poate sa-si “remodeleze” structurile neurale.

La orice colt de strada gasesti un chiosc de “modifuri neurale”, promitand placeri si eficiente individuale stranii, ajungandu-se de la muzica ascultata in creier, ori “fantome” personale (recrearea ca program a lui Karen, sotia lui Nick, personajul principal si naratorul) pana la superpolitisti cu super-reflexe de supravietuire dar cu un control total al sentimentelor proprii, incat te intrebi ce a mai ramas uman din ei.

Si totusi, unul dintre acesti indivizi, dupa cum spuneam mai devreme, Nick, este centrul unei povesti in care reactiile profund umane pot duce la un qvasidesastru pentru intreaga rasa.

Teama de nescunoscut bantuie o umanitate izolata de restul Universului pentru un pacat originar pe care nu stie ca l-a comis. Bula care a inghitit intreg sistemul solar elimina efetele pe care oamenii le au asupra Universului prin simpla observare a acestuia, dand sanse de supravietuire milioanelor de miliarde de alte fiinte.

„Fizica cuantică este o religie în interiorul ştiinţei, o lume exotică în care călătoria în timp există şi universurile paralele pot fi măsurate. Este de asemenea o lume în care Omul rivalizează cu Dumnezeu, în care observatorul influenţează natura realităţii printr-o simplă privire.“ – Kirkus Reviews

Greu accesibila uneori, prin termeni tehnici in care te poti pierde daca nu te concentrezi suficient, dar perfect acceptabila in logica ei, „Carantina” ne explica posibilele consecinte ale acestui joc stiintific cu lucruri pe care nu le intelegem. Pledoaria lui Egan pare totusi in favoarea faptului ca, desi oricand ne putem impiedica de un urias necunoscut pe care l-am trezit din somn cu bajbaielile noastre copilaresti, experimentarile nostre sunt cu atat mai necesare caci altfel cunostrerea nu ar veni nicicand de la sine.

Lumea lui Egan este bazata pe evolutia previzibila a lumii in care traim astazi, cu secte religioase care de care mai fanatice si acte teroriste izvorate din teama de necunoscut, cu super corporatii in care individul este nu mai mult decat o furnica-muncitoare in imensele orasele-stat din Sud-Estul asiatic si cu schimbarile climatice atat de violente incat duc la necesitatea unor modificari genetice de suprafata ale oamenilor.

Toata planeta este „plugged in” la un sistem informational super functional si incontrolabil in totalitate, care are grija de totul si toate in viata tuturor si a fiecaruia si de-odata apare aceasta izolare fara posibilitatea de scapare, aceasta teama imensa de finitudine, de imposibilitatea unei continuitati a insasi rasei umane.

Care va fi urmatoarea alegere? E cea corecta? Iata dilema in jurul careia se formeaza si se autodistruge lumea „Carantinei”.

Sursa: http://nemirabooks.ro