Iuresul sabiilor – George R.R. Martin

 

Cand am cumparat Urzeala tronurilor, prima parte din Cantec de gheata si foc, eram chiar curios. Nu mai citisem un roman fantasy de asemenea dimensiuni si speram sa fie o carte pe gustul meu. Cu fiecare volum citit deveneam tot mai dependent de poveste care, la randul ei, devenea tot mai dramatica si mai intunecata. Astfel am ajuns la Iuresul Sabiilor si aceasta serie este cu siguranta una dintre cele mai bune pe care le-am citit vreodata.

Cu toate ca apar elemente de magie, creaturi ciudate, si tot felul de evenimente mai mult decat anormale, autorul reuseste sa faca acesta lume creata de el sa para extrem de reala. Citesti ceva credibil, nu o poveste cu orci, elfi si vrajitori care arunca fulgere, foc si lumini mov din baghete.Pe de alta parte nu este o poveste in care personajele pozitive si pline de onoare stau in dreapta si cele negative si viclene in stanga, urmand a se infrunta. De data aceasta, personajele sunt mai mult decat “bune” sau “rele”. Ele sunt…reale, iar dreptatea si onoarea depind de ce parte se afla ele si din perspectiva carui personaj sunt vazute evenimentele relatate.

Un exemplu graitor in acest sens este Jaime Lannister care, fiind eliberat de catre Catelyn, porneste impreuna cu o insotitoare pe nume Brianne, catre Tyrion. In acest mod cititorul are ocazia sa vada lucrurile din punctul lui de vedere. Jaime nu mai pare omul extrem de trufas si increzator in fortele proprii si nici “Regicidul” rece si lipsit de orice urma de bunatate si onoare. Spre sfarsitul cartii el este dezvaluit de catre autor ca o persoana surprinzator de onorabila si de “umana”.

Un soc pe care l-am avut citind Iuresul Sabiilor a fost moartea lui Robb Stark. Clar nu era ceva la care sa ma astept. Se pare ca soarta chiar are ceva cu Casa Stark, deoarece ei au cel mai mult de pierdut din acest razboi, in ciuda faptului ca sunt “cei buni”. Intre timp surorile lui Robb nu o duc prea bine nici ele. Arya nimereste din locuri din ce in ce mai rele si viata ei devine o succesiune de evadari pe care trebuie sa le reuseasca pentru a supravietui. Cei care nu stiu ca e o Stark o trateaza ca pe un gunoi, iar cei care stiu cine este vor doar sa obtina cat mai multi bani de pe urma ei. Sansa este nevoita sa se casatoresca cu Tyrion si este extrem de nefericita, cu toate ca acesta se poarta foarte frumos cu ea. Tyrion se straduieste sa faca dreptate, sa-i intre in gratii tatalui sau si sa stea cat mai departe de capcanele lui Cercei, insa orice ar face ramane in ochii intregii lumi un pitic si un Lannister.

De cealalta parte a zidului, Jon se afla de partea salbaticilor, ca un ultim ordin al comandantului sau de a se infiltra printre ei si de a afla care este adevarata lor forta. Cand ocazia se iveste, paraseste salbaticii si apara zidul impotriva acestora si a regelui lor, Mance Rayder. In ajutorul barbatilor de la Rondul de Noapte vine Regele Stannis Baratheon, acesta promitandu-i lui Jon titlul de Lord de Winterfell si numele de Stark, daca va deveni supusul lui si il va ajuta lupte impotriva Celorlalti care marsaluiesc catre Cele Sapte Regate. Insa Jon Snow este ales noul Lord Comandant al Rondului de Noapte, ceea ce pentru mine a fost o mare supriza si bucurie in celasi timp, Jon fiind personajul meu favorit.

Un lucru imbucurator este faptul ca si cealalta tabara are pierderi, nu doar personajele pozitive. Regel Joffrey moare chiar la nunta sa in circumstante suspecte, iar Tyrion care este acuzat de asasinarea sa evadeaza din temnita si il omoara pe tatal sau Tywin, pentru toate suferintele la care acesta l-a supus.

Daenerys se indreapta spre cele Cele Sapte Regate marindu-si armata cu fiecare cucerire facuta, Bran isi continua drumul in cautarea ciorii cu trei ochi, parand a avea un destin maret in fata, iar armata de oameni morti si inghetati se aproprie tot mai mult de Zid. Toate fortele se pregatesc de marea infruntare, fiecare cu puterile si planurile lor secrete. Ramane de vazut cine va invinge si cine va cadea. Fiind o poveste creata de George R. R Martin, nu se prea pot face previziuni de niciun fel.

Iuresul Sabiilor este o carte fascinanta. Nu am mai citit pana acum nimic atat de dramatic si de imprevizibil. Clar merita citita!

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/