Joia Mare este ziua din Săptămâna Patimilor Domnului, când celebrarea liturgică are un fast şi o importanţă aparte. Însăşi asprimea postului alimentar este îmblânzită în această zi. Căci ea aminteşte, mai presus de orice, instituirea de către Domnul Hristos, la Cina cea de Taină, a Tainei Tainelor: Sfânta Euharistie.
Dacă, în conformitate cu reprezentarea Sfântului Apostol Pavel, Biserica este Trupul Mistic al cărui Cap este Iisus Hristos, atunci Sfânta Euharistie este „liantul” care ţine acest Trup viu şi coerent, nu lasă pe nici unul dintre mădularele sau vreuna dintre celulele Sale să se desprindă de Cap, şi implicit de Trup. Cel ce se face pe sine părtaş, cu cuviincioşie, de Sfânta Împărtăşanie, îşi întreţine, în acest fel, comuniunea vie, conştientă şi iubitoare, cu Fiul lui Dumnezeu, Cel răstignit, înviat, înălţat la ceruri şi de atunci în veşnica comuniune a Treimii, de-a dreapta Tatălui. Spre această comuniune deplină cu Creatorul lui a fost omul creat, dintru începuturi. A căzut din ea prin neascultarea adamică, şi a fost repus în ea prin Jertfa şi Învierea Domnului Hristos - Fiul lui Dumnezeu întrupat în istorie. După Înviere şi Înălţare, toţi cei ce şi-L asumă pe Hristos - prin Botez mai întâi, prin Spovedanie şi Împărtăşanie - după abdicările şi poticnelile ulterioare, au acces la această comuniune cu Sfânta Treime în El, prin El.
A fi creştin botezat şi a ocoli Sfânta Euharistie, a bagateliza importanţa crucială pe care ea o are, deopotrivă pentru viaţa sufletului, dar şi a trupului unui om, este similar cu a trăi haotic, sau a fi celulă moartă pe un Trup viu. Căci da, pe orice trup pot exista şi celule moarte, care se (mai) ţin de el doar în virtutea faptului că au fost cândva vii în el. Bagatelizarea Sfintei Împărtăşanii mai înseamnă trădarea, copleşirea spiritului de către materie, cantonarea omului în viaţa strict materială, mundană, cea a „intereselor de moment”. Care îşi are prototipul în trădarea lui Iuda, reprezentată şi ea în iconografia specifică Joii celei mai, prin mâna întinsă în blidul din faţa lui Hristos, Care le spusese ucenicilor, în seara Cinei, că va fi trădat, vândut, de către cel ce-şi va întinde primul mâna în blid.
A fi creştin viu în Hristos, iar prin El în comuniunea iubitoare a Sfintei Treimi, a fi în rostul şi sensul tău, ca om, sau totuşi a nu fi; a alege viaţa superioară, în Duh Sfânt, sau totuşi pe cea strict carnală, a poftelor şi desfătărilor gregare; a fi discipol consecvent şi demn al Fiului lui Dumnezeu, sau a te lăsa pradă frustrărilor şi patimilor omeneşti, trădând nobleţea, gentileţea divină. Acestea şi multe altele similare sunt posibile teme de reflecţie ale Joii celei Mari.
Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<>
Adauga comentariul tau