Locul din Guiness Book, unic pe planetă, unde se vorbește românește dar e necunoscut românilor

Dimensiune font:

| 13-11-2023 07:47

Nevoia de materiale de construcție apărută în Moldova sovietică după război a fost parțial rezolvată și cu ajutorul cotileților (blocuri de calcar moale tăiate în carieră și folosite la construcții, 400 x 200 x 200 mm). Stratul de calcar fiind prea jos pentru exploatări de suprafață, s-a ales metoda exploatării subterane. Și uite așa, vreme de zeci de ani, sute și sute de kilometri de galerii au luat naștere în urma exploatărilor de piatră. Reci (11-13°C), întunecate, jilave (85-95% umiditate) și abandonate. Căutându-li-se un rost, unele au fost transformate în depozite, altele în ciupercării, iar cele din apropierea podgoriilor, în beciuri pentru vinuri. Apoi în vinării, adevărate obiective turistice cu crame, săli de degustare, restaurante, centre SPA și hoteluri. Primele trei cele mai mari și mai cunoscute crame subterane moldovenești au împreună aproximativ 400 km liniari de galerii.

Mileștii Mici (200 km de galerii)

Inaugurată în 1969. Lungimea totală a galeriilor este de 200 km, dintre care vreo 55 km (o suprafață de 182 mii m²) sunt utilizate în scopuri tehnologice. Grosimea tavanului până la suprafață variază între 30 și 85 m. Butoaiele mari de stejar (între 6.000 și 20.000 l) au fost asamblate la fața locului în anii 70-80 cu lemn din Rusia și Ucraina. Încă se poate intra în subteran cu mașina proprie însoțit de un ghid

Vinurile depozitate aici sunt fabricate din culturi din ani diferiți, începând cu 1969. Strugurii includ Pinot, Traminer, Muscat, Riesling, Dnestrovscoie, Milestscoie, Codru, Negru de Purcari, Trandafirul Moldovei, Auriu și Cahor Ciumai. Deține recordul Guinness Book pentru cea mai mare pivniță de vin după numărul de sticle (peste două milioane, astăzi).

Cricova (120 km de galerii)

Inaugurată în 1952. Cu 120 km de galerii subterane, Cricova utilizează astăzi în jur de 80 de km, dintre care numai o parte sunt deschiși tururilor în Orașul Subteran. Lățimea galeriilor variază între 6 și 7.5 metri, iar înălțimea lor este de 3 – 3.5 metri. Adâncimea la care sunt situate beciurile, în funcție de relief, variază între 35 și 80 metri. Beciurile, în totalitatea lor, împreună cu secțiile de producție, ocupă circa 53 ha de spațiu subteran. La Cricova, pe lângă vinurile proprii, găsim o impresionantă colecție de vinuri internaționale. Mai mult de atât, sunt expuse și vinuri aflate în proprietatea unor persoane publice, lăsate aici la păstrare. Cea mai bătrână sticlă de vin este din 1902. Găsim spumante clasice și spumante produse prin fermentare in rezervoare, vinuri de marcă de calitate superioară, seci, dulci, de soi pur și cupaje. Crama poate fi vizitată cu ajutorul unui trenuleț special.

Pivnițele Brănești (75 km de galerii)

Inaugurate în 1974. Vinăria Brănești, proprietate privată, este amplasată într-o bătrână mină de calcar, veche de peste 400 de ani, ale cărei galerii se întind pe 75 km. Întreag ansamblul se află la cel puțin 60 de metri adâncime, asigurând o temperatură constantă de 12-14°C pe tot parcursul anului și un nivel de umiditate de 90-92%, ideal pentru îmbătrânirea vinului. Aceste condiții naturale sunt completate de artizanii care transformă strugurii în vin. Vinăria are aproximativ 800 de hectare de podgorii proprii. Inițial a fost doar un beci de păstrare a vinului, ca mai apoi să fie construită și secția de producție și îmbuteliere. Se produc vinuri albe și roșii, spumante, seci, demiseci și de desert, aproape toate destinate exportului. Deosebit de apreciate sunt vinurile de colecție, precum și vinurile produse după o tehnologie specială, cum ar fi Madera, Marsala sau vinul pastoral.