Locuri întunecate

    Dacă ai putea să-ţi delimitezi un loc în minte pentru a depozita cele mai întunecate amintiri, ce-ai pune acolo? Şi cum ai face ca întunericul să nu-ţi stăpânească iarăşi viaţa? Această carte reprezintă o incursiune într-o lume terifiantă. Dacă cei ce au citit "Obiecte ascuţite", volumul de debut al autoarei, erau de părere că stilul este dur şi realitatea prezentată este mai mult decât crudă, "Locuri întunecate" va reprezenta o realitate şi mai macabră decât se aşteptau. Acel stil dur al autoarei devine tăios, iar fiecare frază citită îţi dă senzaţia că taie o felie de viaţă. Întrebarea care nu-ţi dă pace pe parcursul întregii lecturi este: Îţi poţi depăşi condiţia mizerabilă pentru a face ceva cu propria ta viaţă, sau fantomele trecutului te urmăresc şi te amărăsc constant? O carte care deşi porneşte de la premiza realizării unei dreptăţi mai mult decât tardive, nu-ţi insuflă acea minusculă speranţă, care ne face să ne încăpăţânăm în a trece peste tot în viaţă. Şi dacă acest lucru nu este teribil, atunci nu mai ştiu ce altceva poate fi.
    O carte pe care trebuie să o citeşti pentru a înţelege mai bine răul, pentru a înţelege mai bine motivele care duc la situaţii extreme, pentru a înţelege că de multe ori fraza:- Vai, săraca/ul, prin ce tragedie a trecut şi uite că s-a descurcat!- ascunde mai mult decât pot cuprinde ochii, iar sufletul fiecăruia este atât de criptat încât este imposibil de descifrat. Este o carte ancorată, din păcate, în lumea pe care-o ştim şi în viaţa pe care o trăim, poate nu noi direct, dar, cu siguranţă, mulţi dintre semenii noştri.

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/