Marshall McLuhan – Texte esentiale

V-aţi întrebat de ce în prezent oamenii au tendinţa de a citi din ce în ce mai puţin? Care să fie atracţia irezistibilă a televizorului care a înlocuit, şi în societatea românească, aproape total lectura? Să fie doar efectele ieşirii din comunism, când lectura constituia una dintre puţinele căi de evadare, când un program tv extrem de ideologizat şi redus la două ore de emisie nu putea în nici un caz constitui o atracţie, şi intrării în societatea democratică a comunicării libere, unde fiecare este liber să consume obiectele culturale care îi sunt pe plac? Sau, poate, este mult mai mult decât atât? Ar putea fi oare semnele păşirii într-o nouă civilizaţie, în care audio-vizualul televizorului, cinematografului şi, mai nou, al internetului (aproape exclusiv anglofone) sunt pe cale a detrona cultura naţională a cuvântului tipărit?

O parte dintre răspunsurile la aceste întrebări se pot găsi în Texte esenţiale ale lui Marshall McLuhan. Profetul canadian a desţelenit, începând cu anii 50, explicaţiile la unele din întrebările de mai sus. Iar intuiţiile sale se constituie în continuare în una dintre cele mai îndrăzneţe şi răspândite paradigme explicative a efectelor mass-media asupra societăţii. Criticile aduse nu fac decât să sublinieze originalitatea şi puterea de sugestie a teoriilor acestuia.

Profesor de literatură engleză la Universitatea din Toronto, Marshall McLuhan a scris în perioada anilor 50-70, când în societatea nord-americană începeau să se vadă zorii epocii electronice. Confruntat cu aparenta involuţie tipului de societate în care preeminenţa educării prin tipărituri -epoca Gutenberg- începea să fie pusă la îndoială şi chiar marginalizată , omul de litere şi eruditul Marshall McLuhan încerca să definească şi să anticipeze schimbările paradigmatice antrenate de generalizarea mass-media electronice.

Iar una dintre cele mai importante transformări este apariţia satului global (global village), apropierea indivizilor la scară planetară determinată de generalizarea mass-media electronice, a căror instantanee şi universală putere de transmisie anulează spaţiul, timpul, şi mai ales barierele naţionale.

Concepţia centrală a lui McLuhan – the medium is the message- este bazată pe înţelegerea omului ca fiind definit de modificările senzoriale determinate de apariţia şi dezvoltarea unui nou mijloc tehnologic. Media care nu sunt altceva decât prelungirea unei dat natural, biologic, după cum unealta prelungeşte mâna, automobilul prelungeşte şi amplifică mersul, aşa şi radiou-ul extinde vorbirea,. televizorul vorbirea şi privirea, etc.

Problema apare când simţul prelungit prin mijlocul de comunicare dominant ajunge să le elimine pe celelalte, să strice sinestezia unei experienţe totale. În acest moment, se constată o hipnoză a simţurilor, descrisă de un alt aforism celebru: Mediul este masajul, „The medium is the massage”. Mult mai mult decât un simplu joc de cuvinte, butada ne avertizează împotriva puterii soporifice pe care o poate avea favorizarea exclusivă unui simţ asupra experimentării holistice.

Marshall McLuhan este recunoscut în prezent ca un guru al teoriei comunicării. Prin originalitatea teoriilor sale, exprimate cel mai adesea aforistic, dar mai ales prin fecunditatea interpretativă pe care o pot oferi înţelegerii mutaţiilor determinate de utilizarea mijloacelor de comunicare electronice, scrierile acestuia depăşesc interesul strict academic.

Texte esenţiale este astfel structurată pentru a facilita un contact adecvat cu gândirea lui McLuhan. Când am văzut cartea, am crezut iniţial că voi avea o antologie scolastică a cărţilor şi articolelor academice teoreticianului canadian. Cu plăcută surprindere, am constatat că aveam în mână o carte ce încerca să surprindă gândirea vie a unuia dintre cei mai influenţi autori canadieni.

Direcţiile principale sunt ilustrate atât prin extrem de influentele cărţi academice, cât şi prin popularizatoarele, dar nu mai puţin provocatoarele intelectual, apariţii în reviste pop şi emisiuni de televiziune. Prezenţa unui interviu acordat revistei Playboy, în acelaşi volum cu un fragment reprezentativ din extrem de erudita capodoperă Galaxia Gutenberg, se constituie în acelaşi timp ca o provocare, dar şi ca o adaptare la comunicarea specifică secolului XX.

O provocare şi mai mare ridică stilul cărţii. Contrar dezvoltării liniare a argumentării, după modelul înşiruirii literelor pe pagina tipărită, scrisul lui McLuhan sugerează experienţa gândirii aforistice, discontinuă şi mozaicată. O carte aşteptând să fie citită ca o hologramă, antologia de faţă ne prezintă o serie de fragmente de sticlă prin care putem întrevedea noua eră a comunicării.Şi, în stilul paradoxal specific, este o carte tipărită care ne invită să redescoperim stilul de comunicare oral.

Sursa: http://nemirabooks.ro