Nicolas Witkowski, Sven Ortoli – Butoiul lui Arhimede

 ‘Butoiul lui Arhimede. Mic tratat de mitologie a stiintei’ a fost publicat la editura Nemira in 2006, in colectia Bonton, varianta originala din franceza (‘La baignoire d’Archimede’) fiind editata in 1996, la Editions du Seuil. Autorii acestui eseu ori tratat despre miturile legate de diversele domenii ale stiintei sunt Sven Ortoli – doctor in fizica solidelor si creator al revistelor ‘Science & Vie junior’ si ‘Science & Vie Decouvertes’ – si Nicolas Witkowski – fizician, editor si ziarist, autor al unor lucrari precum ‘Dictionnaire culturel des sciences’ (2001, conducator stiintific) si ‘Trop belles pour le Nobel. Les femmes et la science’ (2005).
 

Incep recenzia prin scurta prezentare a titlurilor incitante de capitole din cuprinsul acestui ‘mic tratat de mitologie a stiintei’, dintre care as putea enumera pe urmatoarele : ‘Rezervorul lui Dumnezeu’, ‘Butoiul lui Arhimede’, ‘Carnetele lui Leonardo’, ‘Miscarea perpetua’, ‘Marul lui Newton’, ‘Frankenstein’, ‘Veriga lipsa’, ‘Progresul nu poate fi oprit’, ‘Sarpele lui Kekule’, ‘Tabelul lui Mendeleev’, ‘Amanta lui Alfred Nobel’, ‘Numarul de aur al lui Matila Ghyka’, ‘Pisica lui Schrodinger’, ‘Farfuriile zburatoare’, ‘Big Bang’, ‘Gaurile negre’, ‘Fluturele lui Lorenz’, ‘In numele stiintei’, pe langa altele macar la fel de interesante sau care pot soca si impresiona cititorul. 
 
In Butoiul lui Arhimede ne sunt prezentate revelatiile unor celebri oameni de stiinta, fie ei fizicieni, matematicieni, chimisti etc., dar autorii se axeaza, cu precadere, pe faptele care tin de legendele si miturile create in jurul inventiilor si vorbelor acelora. De-a lungul cartii putem intalni vorbele ‘intrigante’ si partial cu umor ale fizicianului Tesla (“Ideea mi-a trecut ca un fulger prin minte si, intr-o clipa, adevarul a devenit evident”), pe ale lui Roland Moreno, inventatorul cardului cu memorie (care marturisea ca ideea i-a venit “Intr-o dimineata”, in timp ce isi aprindea “un hasis”), sau pe cele ale matematicianului englez Christopher Zeeman (“[...] Mai tarziu in aceeasi noapte – [...] m-am asezat pe closet. Atunci strafulgerarea inspiratiei a explodat ca o bomba.”) etc.
  Cartea de fata constituie un eseu ori tratat despre stiinta si miturile, legendele si povestile conexe acesteia, in conditiile unei abordari pline de umor din partea autorilor, desi termenii utilizati si constructia temei/temelor analizate in paginile lecturate se caracterizeaza, de cele mai multe ori, prin complexitatea, seriozitatea si profunzimea necesare sferei sau lumii stiintifice.
 
Eseul lui Ortoli si Witkowski, ‘Butoiul lui Arhimede’, realizeaza o trecere sumara, dar indeajuns de cuprinzatoare, prin lumea stiintei si a legendelor corespunzatoare evenimentelor si personalitatilor din domeniul respectiv, de-a lungul istoriei. Astfel, cititorul descopera: care era scopul initial al radiometrului lui Crookes; semnificatia gestului facut de Arhimede in momentul revelatiei legate de legea hidrostaticii; lucruri ascunse despre anumiti oameni de stiinta; importanta lui Da Vinci in epoca Renasterii; ideile originale ale lui Bernard Palissy, care dorea obtinerea ceramicii din lemnul obiectelor de mobilier prezente in casa proprie; o parte din detaliile vietii lui Isaac Newton, atat din cea intima cat si din cea ‘profesionala’; amanunte interesante despre celebrul monstru Frankenstein, si ‘creatorul’ acestuia, plus elementele care au dus la denaturarea mesajului original al cartii cu acelasi titlu; teoria evolutionismului apartinand lui Darwin (in capitolul ‘Veriga lipsa’) descrisa si apreciata cu o tenta de umor; interventiile cu usoare note de ironie, sarcasm si cinism, pe langa umorul nelipsit, ale autorilor, intalnite in toata cartea, inclusiv in prezentarea progresului stiintific si ideologic de-a lungul ultimelor secole, progres care se asteapta a fi implacabil; revelatia de natura ‘comica’, prin replica atribuita, avuta de Friedrich August Kekule in momentul gasirii formulei benzenului; trasaturile tabelului creat de Dimitri Mendeleev, chimist rus; ‘picanterii’ privind atat viata din cercurile academice, cat si cea privata, a lui Alfred Nobel, a carui presupusa amanta era Sophie Hess; numarul de aur al lui Matila Ghyka (5/8); amanunte despre importanta lui Erwin Schrodinger, austriac, pionier al mecanicii cuantice, in fizica si stiinta in general; prezentarea teoriei sau ideii de Big Bang; teoria gaurilor negre, teoria haosului si cea a ‘efectului-fluture’ s.a.m.d.
 
 
   In orice caz, Sven Ortoli si Nicolas Witkowski, prin ‘Butoiul lui Arhimede’, au realizat un adevarat tratat si eseu despre lumea stiintei (fizica, matematica, chimie etc.), care binedispune, relaxeaza si chiar incanta prin abordarea de natura umoristica, chiar filosofica uneori, garantandu-se o lectura indeajuns de accesibila, referitor la capacitatea de intelegere si asimilare a mesajului de catre cititori, acestia fiind in buna masura ‘fortati’ sa mediteze si sa reflecteze asupra unora din paginile parcurse.

Sursa: http://nemirabooks.ro