Oficialităţile serbează ziua lui Brâncuşi, în timp ce „Cuminţenia Pământului” zace într-un depozit. Ministerul Culturii, fără răspuns

Oficialităţile dau declaraţii sforăitoare de ziua lui Brâncuşi, dar sculptura "Cuminţenia Pământului" rămâne într-un depozit. "Nu am primit niciun răspuns" de la Ministerul Culturii, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, reprezentantul proprietarilor sculpturii.

 

 Avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii "Cuminţenia Pământului", a declarat pentru MEDIAFAX că cel mai recent contact cu oficialităţile pentru rezolvarea situaţiei lucrării a avut loc în 2018, când a depus mai multe cereri la Ministerul Culturii, fără să primească niciun semn din partea instituţiei: "Nu s-a mai întâmplat absolut nimic. Cu vechiul ministru (George Ivaşcu, n.r.) nu ne-am întâlnit niciodată, şi nici cu actualul ministru (Valer-Daniel Breaz, n.r.), nici direct, nici indirect, niciun fel de discuţie, deşi noi am depus cereri la minister. Am depus două cereri anul trecut şi am cerut să se clarifice, nu am primit niciun răspuns".

"Vechiul ministru a declarat pe undeva prin toamnă că ar fi dat semne, că ar purta discuţii prin intermediul unui domn, dar noi nu am vorbit cu acest domn, nu ştiu. Cu actualul ministru nu am vorbit absolut nimic. Ştiu că, la un moment dat, a fost sesizat Corpul de Control al prim-ministrului, dar nici de acolo nu ştiu dacă s-a finalizat vreun raport", a declarat Grabowski pentru MEDIAFAX.

"Data de 19 februarie 1876, zi de sărbătoare naţională, este data la care se năştea, în satul Hobiţa, Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Pentru cultura română a fost pragul simbolic de la care a pornit un întreg flux de valori ale spiritualităţii noastre naţionale şi în jurul căruia se construieşte încă un vast patrimoniu artistic ce ne-a aşezat în universalitate", arată un mesaj remis, joi, MEDIAFAX de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, din partea lui Valer-Daniel Breaz.
"Personalitate marcantă a culturii române, Constantin Brâncuşi, împreună cu operele sale definitorii pentru identitatea noastră culturală, ne însoţesc în fiecare clipă, ca păstrătoare constante ale autenticităţii şi ale profunzimii conştiinţei noastre naţionale. Întreaga sa operă şi evoluţia imaginarului creator sunt organic legate de miezul fierbinte al credinţei noastre creştine şi de mărcile filozofiei de viaţă ale ţăranului român care, prins în vâltoarea istoriei a reuşit să îşi păstreze suveranitatea în raport cu fluctuaţiile matricilor socio-culturale", se arată în textul atribuit ministrului Culturii.

"Fie că vorbim despre primele întrupări ale «Sărutului», despre ciclurile «Pasăre Măiastră», «Muza adormită» şi «Domnişoara Pogany», ori despre «Aleea Scaunelor», «Masa Tăcerii», «Coloana Infinitului» (Coloana fără Sfârşit), «Poarta Sărutului», «Cuminţenia Pământului sau «Rugăciunea», opera lui Brâncuşi rămâne un reper definitoriu pentru dimensiunea filozofică, etică şi estetică a artei româneşti. Deloc întâmplător, Constantin Brâncuşi a gândit Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, construit în memoria soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial, într-o dispunere a elementelor pe o axă ce leagă răsăritul de apus, aidoma vieţii, şi tot simbolic a conceput şi «Coloana Infinitului» ca verticalitate supremă, care uneşte, fără mediatori, pământescul de celest, omul de Dumnezeu, ca în buna tradiţie a ţăranului român care ştie că fiecare gest al său are reflex în Cer, de la naştere până la moarte", spune ministrul Valer-Daniel Breaz.

"Din orice unghi s-ar recepta, peste generaţii, capodoperele sculptorului Constantin Brâncuşi marchează aşezarea artei româneşti moderne într-o fericită şi nesincopată prelungire a spiritului rustic, a tradiţiei şi a conştiinţei de sine a românului autentic. Viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi rămân unele dintre cele mai semnificative forme de dialog ale culturii române cu arta universală. Acesta este şi motivul pentru care vom continua şi vom amplifica demersurile privitoare la recunoaşterea acestui patrimoniu în cadrul fondului mondial UNESCO, precum şi cele privitoare la întoarcerea în propria lor patrie a operelor de referinţă ale maestrului Constantin Brâncuşi", notează ministrul.

Sculptorul este celebrat şi de Institutul Cultural Român (ICR) pe 19 februarie, ziua naşterii sale, declarată Ziua Brâncuşi şi sărbătoare naţională a României.

"Operei şi personalităţii marelui artist român îi va fi dedicată o serie de evenimente de anvergură în cadrul următoarei ediţii a Festivalului Europalia, desfăşurată în perioada octombrie 2019 -ianuarie 2020, ediţie la care România are statutul de ţară invitată de onoare. Prezenţa României la acest important festival european este coordonată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului. Evenimentele consacrate operei lui Brâncuşi vor avea loc la Palatul Artelor Frumoase BOZAR din Bruxelles şi în alte muzee prestigioase din Belgia", arată un comunicat al ICR remis MEDIAFAX.

"Un concept în care cred şi pe care încercăm să îl aplicăm în strategia Institutului Cultural Român este acela de diplomaţie a artei. Arta poate fi un instrument de comunicare universal între artişti, între creatori şi public, dar şi între naţii, în ansamblul lor. Brâncuşi este un nume care ţine de ceea ce se cheamă astăzi «brand de ţară». Opţiunea de a-i consacra operei sale o poziţie centrală la Europalia s-a impus, aşadar, de la sine. Aşa cum o facem mereu, că e vorba de figuri de referinţă sau de artişti emergenţi, ne străduim ca evenimentele pe care le vom organiza să fie în spiritul operei: vii, autentice, de impact. Europalia va fi, pentru ICR, parte a unui adevărat maraton cultural, a unei serii de provocări fără precedent în existenţa sa, serie care a mai inclus Sezonul România Franţa, Preşedinţia română la Consiliul Uniunii Europene şi Centenarul Marii Uniri", spune Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR.

Nici premierul Viorica Dăncilă nu a fost mai reţinută: "Din opera lui Brâncuşi străbate simplitatea vieţii puternic legată de credinţele creştine, împletită cu un rafinament şi o fineţe aparte. Creaţia sa constituie o moştenire importantă lăsată poporului român".

În iunie anul trecut, Bogdan Grabowski a declarat pentru MEDIAFAX, că, în februarie 2018, s-a solicitat MCIN să precizeze dacă va reevalua opera de artă "Cuminţenia Pământului" sau va plăti suma de 11 milioane de euro convenită în 2016, dar, până la momentul respectiv, proprietarii nu primiseră niciun răspuns.

"Lucrarea nu mai este expusă. A fost expusă până anul trecut la Muzeul Naţional de Artă, se tot prelungea contractul pe câte o lună, ne chemau, ne spuneau că nu pot să o mai ţină să ne pregătim să o luăm, apoi, cu două zile înainte de expirare, ne spuneau «uitaţi, a fost de acord Ministerul să mai prelungim cu încă o lună». În situaţia asta, noi am preferat să nu mai avem raporturi contractuale cu muzeul, aşa că am luat-o şi e într-un depozit în condiţii de siguranţă", a mai declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, reprezentantul proprietarilor sculpturii lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului".

Preţul pentru achiziţia operei "Cuminţenia Pământului", negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, era de 11 milioane de euro. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii continuă să fie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea", marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României din Bucureşti.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.