Privelişti la Bratislava
Dimensiune font:
Lectura ziarului era odinioară o îndeletnicire pasionantă pentru locuitorii Bratislavei, cum e azi cea a computerului. Jurnalul se citea, ca şi la noi, în tramvai, pe stradă, în încâlcituri de lume, în magazine, restaurante, baruri, hoteluri, în parcuri. Lecturii superficiale de dimineaţă îi urma una scrupuloasă, acasă, după-amiază. Din această pasiune, tipică pentru omul modern, s-a ivit acel original club al presei, din oraşul vechi, de lângă turnul galben de pulbere. E unul din lucrurile care m-au impresionat cel mai mult la Bratislava. Rătăceam prin oraşul vechi, şi când să trec Mihalska Brana (Poarta Mihăileană) am zărit jos, cam la 10 metri, o grădină, o grădină între ghizdurile de piatră, un fel de stranie fântână. Bătrâni cu mustăţi stufoase, ca în timpul imperiului, puştani cu obraz curat de porţelan, fete cu mini, bărbaţi de vârstă mijlocie, stăteau pe scaune de plastic şi citeau ziare, reviste, unele mai noi, altele mai vechi. Peste oamenii aceia, peste statuile meteorit, ori luminări de faianţă, care decorau locul, cădelniţa miroznă dulce de liliac, liliac care învelea peretele de piatră. Am stat acolo aproape un ceas, dar prezenţa şi curiozitatea mea nu a tulburat cu nimic acest ceremonial modern, repetat în fiecare zi frumoasă în miezul Bratislavei medievale.
*
Colina Slavin din Bratislava e un loc al aducerilor aminte, un topos al tulburătoarelor confruntări interioare. Din centrul oraşului se vede doar monumentul soldaţilor căzuţi în al doilea război mondial. Un trunchi de mesteacăn sprijinind cerul. În drum nu mai zăreşti nimic. Urci mereu pe o şosea care face rotocoale printre case cu iatacuri din lemn şi flori în uriaşe panere cu pământ uitate în ierburi dese.
Dintr-odată te trezeşti sus, sus lângă monumentul de marmură albă, un catarg de vapor ieşit dintre gheţurile polare. De o parte şi de alta, câteva morminte cu inscripţii şi apoi şase uriaşe dreptunghiuri de pământ, acoperite de flori şi ierburi lemnoase. Sunt parcă tăvi răsturnate. Şase dreptunghiuri în care se află osemintele a 6.000 de oameni, despre care nimeni nu va şti cine au fost cu adevărat. Vântul lasă arcuş peste ierburi. Requiem pentru eroul necunoscut. În preajma straturilor de flori, în vrejurile cărora suie calcar de oseminte omeneşti, perechi de îndrăgostiţi îşi jură dragoste veşnică. La Slavin mormintele se sfinţesc cu dragoste.
Grigore Ilisei
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau