Rodica Ojog-Brasoveanu – Intalnire la Elysee

Majoritatea scrierilor doamnei Rodica Ojog-Brasoveanu evidentiaza un real talent in descrierea unor personaje si crearea unor fire narative captivante, realitatea istorica fiind impletita in mod inspirat cu faptele si personajele fictive. Printre exemplele de maiestrie si har artistic, justificatoare pentru afirmatia de mai sus, se numara si romanul Intalnire la Elysee.

Cartea prezinta o alta fila din istoria zbuciumata a neamului romanesc, si anume situatia Romaniei in primul razboi mondial, mai exact in februarie 1917, o perioada in care Capitala, Dobrogea, Oltenia si nu numai se aflau sub ocupatie germana. Dintre personajele esentiale in roman se pot aminti colonelul Roman si generalul Dabija, acestia avand ca trasaturi comune simtirile patriotice intense, o anumita prestanta si tarie de caracter specifice unor personalitati, dar si gafele inerente pe care le poate face omul de rand. Subiectul central il constituie lupta dusa de agentii de informatii si contrainformatii ai celor doua tabere, respectiv armata germana si cea romana, in scopul identificarii obiectivelor si planurilor de actiune viitoare ale inamicului. Astfel, sunt prezente elementele din romanul de spionaj, inevitabilele acte de tradare, raspandirea de zvonuri, masluirea de dovezi si altele, care instiga la luarea unor decizii pripite, existenta unor agenti dubli dar si aventurile eroilor insemnand tot atatea puncte favorabile pentru o poveste palpitanta.

La solicitarea colonelului Roman, aflat la Bucuresti, unde e urmarit de nemti, Serviciul de Informatiuni Roman, desi slabit, trimite un spion la Statul-Major al Diviziei 8 Infanterie, condusa de Dabija, scopul fiind descoperirea agentului infiltrat care lucra in favoarea generalului Hentsch de la Marele Cartier General al lui Mackensen. Tensiunea venita ca urmare a sentimentelor si trairilor conexe razboiului genereaza de multe ori realizarea unor fapte necugetate, situatiile intalnite de-a lungul romanului caracterizandu-se prin pericole, imprevizibil, momente de tristete, romantism dar si optimism sau speranta intr-un viitor mai generos.

In paginile cartii Intalnire la Elysee, este prezenta si o poveste de dragoste neobisnuita, in acel cadru dezolant, intre un general si o doamna cunoscuta in societate. Situatiile-limita, schitate cu atentie de autoare, sunt garantii pentru captarea interesului oricarui cititor. Dupa incheierea cu bine a razboiului, adica in favoarea romanilor, ni se prezinta pe scurt revenirea la viata a Capitalei si voiosia locuitorilor, in vara lui 1922 colonelul Roman si maiorul Rosianu depanand amintiri si comunicandu-si noutatile la restaurantul Elysee. Oricum, finalul este unul profund, iar epitetele si metaforele folosite, alaturi de alte figuri de stil, sunt alese cu inspiratie si echilibru. In spiritul in care ne-a obisnuit, autoarea reuseste sa imbine cursiv si coerent mai multe fire epice sau narative, in cadrul aceluiasi capitol, inca o dovada de necontestat a iscusintei unui scriitor. Din vocabular nu lipsesc arhaismele, regionalismele dar nici neologismele sau termenii din limba engleza sau cea franceza. Intalnire la Elysee abunda in rasturnari de situatie, intrigi diverse, tradari, personaje pitoresti, multe din ele usor de indragit, altele provocand repulsie. Aceasta reprezinta doar o mica parte din atuurile scriitoarei, fiind elemente care dau valoare si calitate operei doamnei Rodica Ojog-Brasoveanu. Romanul, sub amprenta scriitoarei, lasa clar senzatia de autentic, Intalnire la Elysee, alaturi de carti precum Al cincilea as sau Sa nu ne uitam la ceas, facand parte din romanele de spionaj marca Rodica Ojog-Brasoveanu. Ca un indemn, nu pierde sansa de a citi sau de a avea un roman cu un subiect atat de palpitant, in care lumea agentilor secreti si a spionilor de la inceputul secolului XX ne este transpusa in fata ochilor, magistral as zice, de catre Rodica Ojog-Brasoveanu!

Sursa: http://nemirabooks.ro