Şantierul arheologic Cucuteni s-a închis

Pentru a doua oară după 33 de ani de funcţionare neîntreruptă, arheologii ieşeni vor abandona cercetările asupra culturii Cucuteni * universităţile străine, sponsorizările şi economiile arheologilor nu au mai putut ţine în viaţă şantierul * de cealaltă parte, arheologii experimentaţi se plâng că statul român i-a tăiat de pe lista finanţărilor şi ajung să facă doar supraveghere la proiecte imobiliare

 

 

În urmă cu o săptămână, o delegaţie de arheologi chinezi a venit la Iaşi pentru a cerceta similitudinile dintre două culturi neolitice – Cucuteni şi Yangshao. Cele două culturi sunt contemporane, dar ariile lor de răspândire s-au aflat la mii de kilometric distanţă. Ceea ce le distinge e faptul că în China există finanţare pentru şantierul arheologic, în timp ce la noi, nu se găsesc bani pentru Cucuteni.

Povestea sitului de la Scânteia

Aşezarea Cucuteni de la Scânteia – Dealul Bodeşti/La Nuci a fost identificată de învăţătorul Ion Trofin în anii 1970, care a adus fragmente ceramice de aici arheologului Anton Niţu, la Institutul de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol” din Iaşi. De 15 ani a fost nevoie pentru ca la Scânteia să se deschidă şantierul arheologic, cunoscut în toată lumea, cu nu mai puţin de 1.000 de obiecte de ceramică pictată şi multe statuete antropomorfe descoperite în zonă. Şantierul arheologic a fost deschis în 1985 şi a fost coordonat de dr. Cornelia-Magda Lazarovici, de la Institutul de Arheologie Iaşi.

Înainte de 1989, finanţările erau consistente, dar, puţin câte puţin, multe au fost trecute la „şi altele”. Magda Lazarovici îşi aminteşte că, o vreme, arheologii au adus bani de acasă, iar în 2005 şantierul s-a închis din lipsa fondurilor. Lacătul a stat pe şantier timp de zece ani, până când a venit un ajutor din Germania. Mai exact, echipa de arheologi de la Friedrick-Alexander Universitat Erlangern Nurnberg a venit cu fonduri şi a început „epoca de aur” la Scânteia.

În 2016, în cadrul unui şantier-şcoală derulat la Scânteia, echipa din Germania a înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română prima dronă în scop de cercetare arheologică. Dar specialiştii din Germania au încheiat programul. Nu au obţinut noi finanţări, iar şantierul arheologic din Scânteia s-a închis. „Colegii noştri germani nu au putut obţine finanţarea şi am amânat lucrările pe anul viitor. Noi vom merge în alte judeţe. În ultimii ani, eu, din fonduri personale, am finanţat lucrările, am fost susţinuţi din sponsorizări. La Academie nu avem fonduri pentru săpături. Cei de la Primăria Scânteia nu dau voie să se apropie nimeni de sit. Avem acum o echipă de arheologice din China care vrea să investească. E cea mai importantă aşezare a culturii Cucuteni. Vrem să vedem cum au trăit oamenii în urmă cu 7.000 de ani”, a explicat Magda Lazarovici, care speră ca măcar pentru anul viitor să fie găsite fonduri.

Piese expuse în muzee importante

Cele mai valoroase obiecte descoperite la Scânteia au făcut parte din expoziţii internaţionale de mare succes, organizate la Vatican , Varşovia , New York, Oxford. „Este foarte simplu să vă explic că, în ultimii 28 de ani, investiţiile în cercetarea arheologică sunt minime. Finanţările locale depind de fiecare judeţ care are arondat câte un muzeu şi de fondurile alocate sau nu de Consiliul Judeţean. La nivel central s-au dat ceva fonduri pentru şantierele mari, cum este Histria şi Sarmisegetusa, pentru conservare şi pentru pază. În rest, finanţarea pentru săpăturile arheologice se rezumă la săpături de salvare datorate unor investiţii în autostrăzile care se fac, când se fac, cum se fac. În zona noastră nu se fac asemenea investiţii. Lipsa de personal este o altă problemă. Studenţii de la Istorie, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, nu mai sunt interesaţi să meargă pe şantierele deschise, aşa puţine câte sunt. 2017 a fost ultimul an în care s-a săpat la Scânteia”, a povestit directorul Complexului Muzeal Moldova Iaşi, Lăcrămioara Stratulat. Ana POP