Scarlat Vârnav - filantrop şi om politic

Începuturile organizării Muzeului de Artă din Iaşi, şi mai ales ale constituirii fondului de artă universală al acestuia, sunt legate de numele lui Scarlat Vârnav, personalitate cu rol de seamă în revoluţia de la 1848 şi în epoca imediat următoare a Unirii Principatelor Române, ca şi în procesul general de ctitorire a culturii moderne româneşti. Descendent al unei vechi familii de dregători moldoveni, Scarlat Vârnav era al doilea fiu al banului Yasile Vârnav din Hilişeu, un sat de prin părţile Dorohoiului, primul fiu al acestuia fiind Constantin Vârnav (1806 – 1877), medic reputat şi protomedic al Moldovei.
Născut în urmă cu două secole, la 14 octombrie 1813, Scarlat Vârnav a învăţat în casa părintească şi la Paris, urmând la Sorbona dreptul, literele şi filozofia. La locuinţa sa din Paris a luat fiinţă, pe data de 2/14 decembrie 1845, „Societatea studenţilor români din Paris”, în cadrul căreia Scarlat Vârnav a desfăşurat o multilaterală activitate. În anul 1845, Scarlat Vârnav inaugurează seria marilor donaţii către ţară. Astfel, el achiziţionează picturi aparţinând unor valoroşi pictori din Europa, pe care le oferă Iaşului. Se aşază în acest mod una din pietrele de temelie ale prestigioasei Pinacoteci ieşene, punându-se totodată bazele colecţiei de artă străină a acesteia. Tot prin donaţia sa din 1846, a luat fiinţă Biblioteca Română din Paris. În lista de danii făcute de Scarlat Vârnav figurează şi donaţia din 1846 pentru întemeierea - sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad - a unei ferme model şi a unei şcoli de agricultură în Moldova. În ajunul evenimentelor de la 1848, Scarlat Vârnav revine în ţară, participând la Revoluţia de la 1848 din Moldova, în cadrul căreia s-a distins ca un adevărat om politic. Una din cele mai elocvente documente privitoare la contribuţia pe care Scarlat Vârnav şi-a adus-o la opera de emancipare a poporului român este Dania pe care o face la 12/ 24 februarie 1857. Potrivit acestui act testamentar, el oferă întreaga sa avere „Patriei române”. Deşi a făcut numeroase donaţii, unele cu mult mai valoroase din punct de vedere material decât colecţia de tablouri pe care a oferit-o statului în 1847, Scarlat Vârnav a rămas totuşi în conştiinţa posterităţii prin donaţia care a dus la fondarea Pinacotecii din Iaşi, inaugurată la 26 octombrie 1860. După o viaţă tumultuoasă, Scarlat Vârnav a trecut la cele veşnice în ziua de 31 ianuarie 1868, la Bârlad.