Shining – Stephen King
Dimensiune font:
Cu Shining de Stephen King m-am intalnit prima oara in 1994, cand, de pe o taraba, mi-a facut cu ochiul o coperta din care imi zambea cu sprancenele arcuite mefistofelic Jack Nicholson.Stiam ca e ceva horror, dar nu eram foarte interesat de gen, fata de care aveam niste prejudecati pe care banuiesc ca multi din cei care nu s-au delectat cu proza Regelui le au si acum. Am cumparat totusi cartea, pentru ca pretul era foarte atractiv. Mic. Pe vremea aia, din cauza inflatiei, puteai sa pescuiesti din cand in cand carti cu pretul neactualizat.Am avut surpriza sa descoper ca horror nu inseamna neaparat sange imprastiat pe pereti, stafii, sau vampiri. Gasesti din plin si lucrurile astea in opera lui Stephen King, dar desi pare un paradox, ele sunt doar pretexte care stau in spatele literaturii de calitate. Pe scurt, este vorba despre un profesor cu aspiratii de scriitor, care a avut ceva probleme cu alcoolul si care incearca sa-si refaca viata. Impreuna cu sotia si cu baietelul lor va locui o iarna intreaga intr-un hotel din munti lucrand ca ingrijitor in perioada de extrasezon.La inceput, atat timp cat hotelul inca nu este izloat din cauza ninsorilor, avem o poveste normala, in stilul care mai apoi mi-a devenit atat de drag la King. Naratiunea curge usor, personajele au probleme banale, povestea este spusa deseori prin ochii copilului. Apar numeroase flash back-uri care trimit la trecutul uneori traumatizant al personajelor.
Treptat, in lumea asta normala, apar elemente de fantastic. Baietelul are puteri extrasenzoriale, straluceste. Aflam mai multe despre aceasta abilitate de la un personaj, care ulterior va avea o importanta destul de mare in economia romanului.
In momentul in care zapezile blocheaza drumurile de acces si cei trei raman izolati acolo, lucrurile incep sa se schimbe. Se distinge un nou personaj, urias, luxos, malefic: Overlook, adica hotelul. Apoi urmeaza scenele horror, dar (si asta ma face fan Stephen King pe viata) ceea ce sperie nu sta nici in puterea macabra a hotelului, nici in stafiile care il bantuie, ci in raul absolut. Acesta doar se intrevede ca printr-o usa intredeschisa asa cum se intampla in toate operele lui King. Raul absolut fusese de la inceput acolo camuflat diabolic in existenta obisnuita a personajelor.
Mai tarziu, cand am revazut universul din Shining in filmul lui Stanley Kubrik, am fost destul de dezamagit. E drept ca filmul are niste imagini extraordinare si a devenit un reper al horrorului, dar are atat de putin King in el.
Urmatoarea ecranizare, seria TV produsa in 1997, pastreaza mai mult din actiunea romanului dar nu reuseste sa surprinda mare lucru din atmosfera lui. Daca va hotarati sa-l cititi, va recomand sa ascultati si melodia Instant Karma, a lui John Lennon, al carei refren “Yeah we all shine on/Like the moon and the stars and the sun”, se pare ca l-ar fi influentat pe King in alegerea titlului.
Sursa: http://nemirabooks.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau