Nici nu-mi amintesc cand am citit ultima oara ceva atat de haios! Stiu ca pare ciudat, avand in vedere titlul In Memoriam. Mic tratat de morti celebre, dar cartea scrisa de Stephane Audeguy chiar are o doza de umor care nu poate fi ignorata. Este un compendiu de tragicomedie demn de toata lauda.
Autorul a ales un numar de personaje faimoase sau din contra, absolut necunoscute (atat de necunoscute incat nu li se stie nici macar numele mic) si le-a strans la un loc intr-o antologoie de morti si circumstante mortuare de tot hazul.
Poate va intrebati de unde vine hazul? Ei bine, numai si numai din talentul autorului. Acesta a realizat ceva amuzant dintr-o enumerare de morti ceea ce dupa parerea mea nu-i lucru de lepadat. Situatiile sunt triste, dar prin ridicolul si mundanitatea lor devin ilare.
De exemplu, Victor Hugo, ajuns la varsta de 83 de ani, moare in timp ce face dragoste, Cezane moare de dragul artei la care nu a putut renunta nici macar pe timp de furtuna, in timp ce Tennessee Williams moare sufocat de un dop.
Unele anecdote sunt seci si la obiect ca de exemplu cele referitoare la Jimi Hendrix sau Stendhal. Altele iti lasa un gust amar. Astfel, infamul Joseph Mengele moare repede, fara suferinta, la 85 de ani, iar o mama indulgenta ii permite fiului sa isi urmeze visul de a fi pilot al avionului care arunca bomba pe Hiroshima.
Desigur, unele morti sunt atat de tragice incat nici macar colegele lor de pagina nu reusesc sa iti descreteasca fruntea. De pilda, catelusa Laika, care deschide volumul, dar si infioratorul cancer care-l macina pe Freud la sfarsitul vietii sale.
Am ramas foarte impresionata de aceasta carticica. In cele putin peste 100 de pagini ale ei, mi-a oferit mai multe informatii decat multe alte carti la un loc. Informatii ciudate, ce-i drept, dar interesante si inedite.
Aceste detalii atat de atent alese, permit cititorului sa se apropie de personajele considerate celebre, sa le vada in cel mai vulnerabil moment al lor, sa le coboare de pe piedestal si sa le priveasca in ochi de la acelasi nivel. Poate ca acesta este motivul pentru care mi-a placut atat de mult aceasta carticica in ciuda mesajului care razbate printre randuri: moartea vine singura, si numai cand vrea ea. Asa ca mai bine o asteptam zambind…zic eu.
Sursa: http://nemirabooks.ro
Adauga comentariul tau