Vorbitor in numele mortilor – Orson Scott Card

Vorbitor in numele mortilor este un roman cu mult diferit de predecesorul sau,  Jocul lui Ender. Este o poveste construita pe fundatia vinovatiei dar care poarta in sine posibilitatea rascumpararii acesteia. Romanul este mult mai dificil de citit in comparatie cu  cel dinaintea sa deoarece stilul se schimba radical, marcand astfel evolutia catre maturitate a personajului principal Andrew “Ender” Wiggin. Orson Scott Card plaseaza actiunea romanului dupa 3000 de ani.  Andrew are numai 36 datorita efectului relativistic al unei vieti de calatorie interstelara.

Ender este un “vesnic ratacitor printre stele” al carui singura speranta a ramas gasirea unei planete potrivite pentru ultima matca a gandaciilor. Imediat dupa savarsitul xenocid, Andrew a scris o carte miscatoare cu titlul Matca si Hegemonul,  cu speranta ca va schimba perceptia gresita a oamenilor asupra gandacilor, iar atunci cand o noua specie extraterestra va fi descoperita, omenirea nu isi va repeta fatidica greseala.

Ender este chemat pe planeta Lusitania, intr-o colonie de portughezi preponderent catolici, pentru a vorbi in numele mortilor si pentru a-i invata adevaratele visuri si aspiratii. Pe Lusitania traieste singura specie inzestrata cu darul gandirii, de la gandaci incoace. Aceasta este o rasa docila care se aseamana la infatisare cu niste purcelusi.  Rolul religiei este prezentat sclipitor. Astfel, religia este o forta politica capabila sa guverneze cultura, dar si o forta morala inlantuitoare care guverneaza peste oameni.

Purcelusii vor soca restul umanitatii pentru ca omoara doi xenobiologi , Pipo si Libo, intr-un ritual specific lor in care plantau copacei in cei morti. Singura care stie motivul adevarat al mortii celor doi va fi Novinha.

Romanul incearca sa prezinte printr-o poveste deosebit de miscatoare o idee centrala: aproape orice greseala poate fi rascumparata si iertata. Pe parcursul calatoriei sale Ender cauta aceasta alinare in speranta ca prin vindercarea Novinhei se va rascumpara in fata sa, iar prin gasirea unui loc propice dezvoltarii Matcii se va rascumpara in fata intregii umanitati.

In timp ce romanul precedent a captat atentia prin faptul ca orice drum ar fi ales. Ender nu isi controla propria soarta, Vorbitor in numele mortilor apare ca un roman care sondeaza cu o profunzime uluitoare in psihicul uman. Este o poveste in care protagonistul, ajuns la maturitate, isi intelege greselile si ia asupra si greseala intregii umanitatii. Astfel, Ender urmeaza un drum anevoios la sfarsitul caruia spera sa gaseasca iertare si intelegere.

Mi-a placut foarte mult romanul si consider ca, alaturi de Jocul lui Ender, fomeaza o antiteza copilarie-maturitate uluitoare, fapt care a fost apreciat si de premiile castigate de ambele : Hugo & Nebula.

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/