Zburătorii nopţii – George R. R. Martin

Descrierea facuta acestei carti de catre “Asimov’s Science FictionMagazine” este, cred eu, una cat se poate de concisa, corecta si atragatoare pentru cititorii de SF: “Nave spatiale posedate de spirite, cadavre animate pentru a fi exploatate la munci necalificate, extraterestri care paraziteaza oamenii aflati in cautarea divinitatii – un volum care emana atmosfera primului film “Alien” regizat de Ridley Scott.”.   Pentru multi dintre iubitorii literaturii fantasy numele de “George R. R. Martin” reprezinta garantia calitatii, iar faptul ca el a obtinut numeroase premii (“Locus”, “Hugo”, “Nebula”, “World Fantasy” etc.) atat pentru romanele sale, cat si pentru nuvele, povestiri sau nuvelete, alaturi de statutul de best-seller al unora din cartile sale, intaresc ideea ca a fost prezent nu doar talentul, ci si o buna orientare pe piata literara, ‘formandu-se’ adevarati fani pe nisa respectiva. Pe langa scrierile sale fantasy – emblematica este seria “Cantec de gheata si foc”-, “Martin” s-a dovedit prolific si in sectiuni precum (hard) SF-ul, horrorul, misteryul sau thrillerul cu accent policier.

Volumul “Zburatorii noptii” cuprinde 6 texte care impresioneaza cititorul prin vastitatea si profunzimea temelor, iar intriga din fiecare povestire este bine elaborata, cu o desfasurare fluida, fara a se lasa senzatia vreunei poticneli in constructia subiectului, evidentiindu-se iarasi, in caz ca ar fi nevoie, valoarea si soliditatea artei narative pe care o etaleaza George R. R. Martin cu orice ocazie, mai ales prin intermediul prozei scurte. Nuvela pe care o descoperim la debut este cea intitulata “Zburatorii noptii”, care da chiar titlul colectiei. Aceasta nuvela, distinsa cu”Premiul Locus”, a fost ecranizata la relativ putin timp dupa aparitie, si se incadreaza in subgenuri precum SF, hard SF, horror, mister, fantezie si epopee mitica, avand tusele slabe ale unui jurnal de bord. Povestea ne prezinta o expeditie stranie efectuata de un grup de specialisti in diverse stiinte, de la cele socio-umane pana la cele informatice, tehnologice si informationale. Astfel, avem de-a face cu 9 experti coordonati de Karoly d’Branin, initiatorul misiunii de cautare a unor extraterestri misteriosi, numiti “volcryni”. “Zburatorul noptii”, nava pe care s-au imbarcat cei 9, este condusa de un om (sau personaj) enigmatic, pe nume Royd Eris. Nava, depozitara unor insusiri si taine macabre ce se vor dezlega pe parcursul fiecarei pagini lecturate, va fi capabila sa destrame relativa liniste si putere de concentrare a membrilor echipei lui d’Branin. Din echipa fac parte: un telepat, o psipsiha, doi lingvisti, o ciberneticiana, un xenobiolog, o xenoteha, si nu mai putin importanta Melantha Jhirl. Desfasurarea actiunii se caracterizeaza prin pura tensiune, rasturnari de situatie alerte, scene de lupta ireale, crime si evenimente inexplicabile, pana la un anumit punct, aparitii fantomatice si intunecate, plus multe altele. Pierderile suferite de echipa lui Karoly d’Branin si imprejurarile bizare te vor lasa mut de uimire, iar pentru a descoperi numarul si numele personajelor ramase la final, precum si deznodamantul partial neasteptat, trebuie sa nu ratezi aceasta nuvela, una din primele2-3 scrieri, ca valoare, ale colectiei, cel putin in opinia mea. Se vad in textul acesta si unele influente exercitate de opera lui “Philip K. Dick”, dar mai ales de cea a lui “Alfred Bester” (in speta “Omul demolat”, roman aparut la “Nemira”). Elementele respective tin de schitarea telepatilor, impartiti pe trei categorii si denumiti uneori esperi, si crearea unui stimulent al puterilor telepatice – esperon.

Urmatorul text, “Comanda prioritara”, nareaza o poveste SF cu nuante horror si dark fantasy, actiunea desfasurandu-se pe Grotto, o planeta asemanatoare Pamantului, si descrisa drept un bazin vast de extragere si prelucrare a unor pietre pretioase numite voylburi. Personajul principal este Kabaraijian, angajat ca manipulator de cadavre la Compania care se ocupa cu extractia voylburilor. Motivatia angajarii unor cadavre la muncile respective tine de eficienta economica si de lipsa batailor de cap suplimentare in cazul angajarii oamenilor, care pot forma sindicate, asociatii sau ligi. Directorul lui Kabaraijian si al lui Ed Cochran (un alt manipulator, coleg cu Matt), este Munson, cel insarcinat cu administrarea afacerii, de la salarizare pana la evaluarea si inregistrarea rezultatelor pe care manipulatorii de cadavre le-au obtinut in decursul uneiperioade. In intriga intervine, ca declansator al tensiunilor, un afacerist pe nume Bartling, hotarat sa inlocuiasca manipulatorii de cadavre de pe Grotto, dupa ce compania sa va prelua afacerea cu voylburi de la precedenta, fapt care-l nemultumeste pe Kabaraijian si majoritatea colegilor sai. De aici nu ramane decat un pas pana la acte de tradare, urzeli meschine si fapte reprobabile, totul culminand cu o tentativa de asasinare. Modalitatea mefistofelica si machiavellica de utilizare a cadavrelor pentru o crima ascunsa este inlesnita de o telecomanda speciala, capabila sa contramandeze ordinele transmise prin controlerul manipulatorului (unele cu o vaga natura telepatica), cadavrele raspunzand la altele, contrarii primelor.

“Weekend intr-o zona de razboi” este o povestire care aminteste, oarecum, de razboiul din Vietnam sau de altele asemanatoare, iar accentele definitorii ale textului sunt elementele desprinse din thrillerul psihologic, SF-ul distopic, horrorul specific razboaielor irationale, cu trupuri mutilate, sfartecate si cadavre hidoase, care trezesc repulsiaunora dintre personaje. Naratiunea are loc la persoana I, personajul central,Andy Birch, luptand pentru un numar cat mai mare de killpuncte contraconcomilor, adversarii trupei in care este membru. Printre coechipieri se numara Stancato, Burtoiu’ si altii, iar unii dintre ei simt un dispret adanc si dezgust la temerile si lipsa de control asupra emotiilor aratate de Birch. Pentru a afla cati membri ai trupei vor supravietui, daca starea de spirit a lui Andrew se va schimba, dar si alte detalii, solutia estecitirea textului de fata, desi el poate fi considerat unul din cele mai slabe ale volumului.

Textul urmator, “De om nu te-atinge!” , spune povestea unei specii extraterestre, jaenshii, acestia fiind persecutati si executati ca niste animale de Ingerii de Otel, colonistii umani care au descendenta dintr-un copil balai, Bakkalon. Eroul povestirii, Arik NeKrol, un negutator, realizeaza schimburi comerciale diverse cu reprezentantii jaenshi, si, desi pasiv mult timp in ‘lupta’ dintre Ingerii de Otel si jaenshi, va dovedi oarecare simpatie, compasiune si mila fata de extraterestri. Desfasurarea actiunii este plina de sentimente contradictorii, rasturnari de situatie, pericole de necrezut, zei mai mult sau mai putin falsi, planuri de revolta contra colonistilor cotropitori, arme variate – de la sabii pana la blastere, raze laser, nave comerciale pline de munitie si armament, si tancuri devastatoare. Profunzimea temei si a subiectului actiunii este dublata de speculatiile ori analizele de natura sociala, religioasa si filosofica. Finalul este unul imprevizibil, inefabil si poate avea sensuri obscure.  In nuvela “Nici flacarile multicolore ale unui inel stelar” gasim elemente specifice hard-SFului, precum: existenta unei statii orbitale in spatiul cosmic, aproape de un inel stelar, denumit Inelul StelarNiciunde; o echipa de tehnicieni si oameni de stiinta complexa, care studiaza posibilitatea crearii unui vortex care sa ofere permanent energie, siputand sa creeze un culoar spre alt colt al Universului; proiectii holografice; incaperi care ofera privelisti unice ale cosmosului si multe alte detalii sau teorii stiintifice legate de calatoriile interstelare, gaurile devierme etc.. Eroul povestii este Kerin, unul din oamenii de stiinta prezenti pe statia spatiala, personaje importante fiind si Jennifer, prietena lui, sau Al Swiderski, liderul echipei de cercetare. Dupa numeroase calcule siteorii privitoare la vortexul cel mai eficient, tehnicienii se vor confrunta cu pericolul iminent al unei explozii, in eventualitatea strecurarii unor erori. Apar denumiri desprinse parca din filmele SF, precum ‘vortexul nulspatiu’, si pe parcursul nuvelei se intensifica emotiile, tensiunile, eroii dezbatand chiar probleme de ordin filosofic, religios si spiritual.

“Un cantec pentru Lya”, nuvela care incheie volumul, a fost premiata cu “Hugo” in 1975, si este, foarte probabil, cel mai bun text sau unul din top 2 al cartii prezentate. Naratiunea la persoana I il aduce in multe momente pe cititor la o implicare si captivare completa. Societatea extraterestra a shkeenilor este bine schitata de autor, iar pe parcursul nuvelei sunt destainuite in buna masura atat deosebirile, cat si asemanarile dintre societatea si orasul care definesc fiecarecivilizatie in parte, cea umana si cea shkeeana. Orasul oamenilor este evidentiat, daca ar mai fi fost nevoie, de Turnul Administratiei, cladirea inalta in care isi are birourile grupul celor care detin controlul politic al regiunii. Administratorul planetar, Dino Valcarenghi, alaturi de adjunctul sau,Nelson Gourlay, vor intampina un duet de telepati veniti de pe Baldur,Talentati cu puteri psi, care au misiunea de a dezlega misterul alegerilor stranii pe care le fac diversi oameni. Robb si Lyanna, oaspetii angajati de Valcarenghi, au o relatie aparent puternica si de nezdruncinat, insa intamplarile de pe noua planeta ii vor conduce la sentimentecontradictorii. O alta specie extraterestra, greeshka, un fel de viermi care paraziteaza si se hranesc cu gazda lor, au un rol important in religia shkeenilor, constituind oarecum o cale de revelare a divinitatii. Surprinzator esteinsa ca si unii oameni, tot mai multi, adera la ‘cultul’ respectiv, intrand in orasul shkeean, pentru a deveni Membri si a lua parte la ReunireaFinala, un ritual religios mistic si ocult. Printre acei oameni sunt si fosti administratori ai coloniei umane si ai planetei. Alte personaje importante in poveste sunt Gustaffson, un director care a suferit pierderi tragice pe planeta Cosmar, Laurie Blackburn, o secretara si prietena de-a lui Valcarenghi, etc. Sunt prezente elemente definitorii ale scrierilor SF, precum mijloacele de transport futuriste (aerocarul), capacitatile psionice si telepatice (dialogurile de la nivelul mintii si al subconstientului), navele, calatoriile si transportoarele interstelare. Nu lipsesc insa trasaturile unui thriller psihologic de calitate, cu reflectii filosofice, religioase si sociale. Astfel, se analizeaza sentimente precum iubirea, apartenta la un grup, si altele care-l descriu pe om. Deznodamantul este unul care iti lasa un gust dulce-amar, cu semnificatii subtile si profunde, si cititorul ramane realmente impresionat dupa finalizarea lecturii. Cei de la “Interzone” au rezumat simplu :”…un text superb despre singuratate si reactia inaintea religiei, despre tristete si iubire pierduta. Cu certitudine, unul dintre cele mai bune scrise vreodata de Martin!”

Sunt de acord cu afirmatiile prezentate mai sus, ale celor dela”Asimov’s Science Fiction Magazine “ si “Interzone”, precum si cu cele facute de revista “Locus”: “Un volum de povestiri SF cu tusa horror a maestrului mondial al literaturii fantasy, G. R.R. Martin.”   Concluzia dupa lectura acestei colectii este ca povestirile culese formeaza un tot plin de teme si semnificatii subtile, care deschid si raspund partial anumitor intrebari din domenii diferite. Cititorii de science-fiction, horror si fantasy vor fi cu siguranta incantati de”Zburatorii noptii”, o realizare demna de talentul si renumele lui “George R. R. Martin”!

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/