ANALIZĂ Evoluţia Zonei Metropolitane Iaşi, într-un deceniu de la înfiinţare EXCLUSIV

În jurul municipiului Iaşi, în 2004, a fost înfiinţată una dintre primele zone metropolitane din România * cele 13 localităţi rurale care fac parte din această structură au parcurs trasee diferite * dacă unele au beneficiat de apropierea de oraşul-centru şi au avut o creştere economică importantă, altele nu au simţit că fac parte dintr-o formă asociativă care ar fi trebuit să le sprijine * printre principalele impedimente s-au numărat lipsa infrastructurii rutiere, dar şi a celei sociale

În jurul marilor centre urbane din ţară au fost înfiinţate, după 2000, zone metropolitane. În prezent, în România, există 20 astfel de zone dintre care una în curs de constituire, iar 3 neconstituite, Bucureşti, Sibiu, Arad, deşi funcţionale. Zona Metropolitană Iaşi a fost înfiinţată în aprilie 2004, printre primele din ţară. „În 8 aprilie, 2004 Consiliul Judeţean Iaşi, Municipiul Iaşi şi 13 comune înconjurătoare au semnat actul de constituire a Zonei Metropolitane Iaşi şi au alcătuit Consiliul Metropolitan Iaşi“, explică oficialii ZMI. La 9 august 2008 a luat fiinţă Asociaţia Zona Metropolitană Iaşi, înregistrată ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară, un for care coordonează strategia şi proiectele comune ale zonei.

Viaţa ascunsă după dealurile Iaşului FOTO

Astfel, s-a stabilit, în 2004, ca din ZMI să facă parte comunele: Aroneanu, Tomeşti, Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Schitu-Duca, Rediu, Valea Lupului, Ungheni, Victoria. Între timp, alte 5 localităţi au căpătat statut de observatori: Ţuţora, Prisăcani, Comarna, Mogoşeşti şi Movileni.

La baza ZMI, în 2004, a stat o amplă viziune de dezvoltare, potrivit unei analize GRASP, iar aceasta viza: „iniţierea parteneriatului între unităţile administrative teritoriale relevante, pe baza intereselor şi a unor strategii comune de dezvoltare; crearea condiţiilor care fac din Zona Metropolitană Iaşi un pol de dezvoltare relevant la scară regională, naţională şi europeană: nod logistic, servicii diversificate, dezvoltare economică durabilă, forţă de muncă educată, mediu de calitate, calitatea vieţii şi a dezvoltării, comunitate deschisă, prestigiu şi identitate locală; crearea alianţelor strategice şi asigurarea apartenenţei la reţelele de cunoaştere şi decizie relevante“. Din păcate, analiza datelor statistice arată că ZMI nu este o structură omogenă, ci s-a dezvoltat doar pe anumite culoare. Mai mult, toate proiectele derulate de Primăria Iaşi, ca oraş-nucleu, în exerciţiul financiar 2007-2013 prin Programul Operaţional Regional, au vizat strict investiţii în infrastructura rutieră şi economică din municipiul Iaşi, fără un impact direct asupra spaţiului rural al ZMI.

Evoluţia numărului de firme
Pentru a vedea cum a evoluat activitatea economică la nivelul fiecărei localităţi din cadrul ZMI am analizat date preluate de la Oficiul Registrului Comerţului pentru două perioade diferite. Astfel, au fost analizate datele înregistrate la Oficiul pentru Registrul Comerţului Iaşi la nivelul anilor 2004, când a fost înfiinţată ZMI, şi 2014, la zece ani de la înfiinţarea ZMI.

Pentru a contextualiza aceste date, am folosit şi cifrele raportate la nivelul întregului judeţ. Astfel, în judeţul Iaşi, la 1 ianuarie 2004, erau 29.202, „firme în stare de funcţiune“, iar la 1 ianuarie 2008 erau 32.012 firme. La 1 ianuarie 2014 au fost raportate 36.540. Ponderea cea mai mare a acestor unităţi economice se înregistrează în jurul ZMI.

Practic, la nivelul anului 2004, dacă eliminăm datele privind firmele din municipiul Iaşi care are cea mai intensă activitate, se poate observa că ponderea cea mai mare în ceea ce priveşte unităţile economice apare în dreptul comunei Tomeşti. Totodată, la nivelul anului 2004, localităţile Ciurea şi Holboca deţineau între 13% şi 17% dintre firmele active la nivelul mediului rural al ZMI. Cu o activitate mediocră se încadrau, la aceeaşi dată, comunele Valea Lupului, Rediu, Miroslava sau Bârnova. Cele mai scăzute rezultate au fost înregistrate la nivelul comunei Schitu-Duca. Zece ani mai târziu, localitatea Miroslava, deţine cea mai mare pondere a firmelor active. Practic, după 2008, când s-a deschis fabrica Delphi şi alţi operatori economici au preferat amplasarea de unităţi de producţie în această localitate, Miroslava deţine ponderea cea mai mare a firmelor. Totodată, Ciurea şi Tomeşti au o pondere de peste 12% la acest capitol.

Astfel, privite comparativ cele două etape se poate spune că localitatea Miroslava are evoluţia cea mai spectaculoasă în cadrul ZMI de la înfiinţare până în prezent. Totodată, localitatea Victoria este constant situată pe ultima poziţie, fapt ce poate fi corelat cu poziţionarea periferică a comunei în cadrul ZMI, cât şi cu lipsa infrastructurii rutiere. Pe de altă parte, la vârful clasamentului au apărut modificări de-a lungul celor zece ani. Dacă în 2004 şi 2008, comuna Tomeşti s-a aflat pe primul loc cu cele mai multe unităţi economice active, după debutul crizei, Miroslava preia „conducerea“ clasamentului. Acest fapt poate fi legat de deschiderea celei mai mari unităţi private din judeţ, Delphi (2008) la Miroslava, dar şi cu faptul că aici au fost înregistrate mai multe unităţi de producţie care au reuşit să treacă de criză fără a-şi închide porţile.

Un alt indicator care arată gradul de atractivitate a unei localităţi este reprezentat de firmele cu capital străin şi valoarea investiţiei. Astfel, la nivelul anului 2004, cele mai multe firme cu capital străin erau deschise la nivelul oraşului-nucleu, Iaşi, dar ca valoare medie a investiţiei acesta era depăşit de comuna Miroslava. Investiţii străine cu aport de capital de peste 57.303 lei erau înregistrate şi în comuna Bârnova. Totodată, la nivelul ZMI erau localităţi precum Schitu Duca, Popricani şi Aroneanu în care nu existau astfel de investiţii.

Zece ani mai târziu, în 2014, investiţiile cu capital străin, continuă să fie numeroase în oraşul-nucleu, dar ca valoare medie Iaşul este depăşit de Miroslava, dar şi de Valea Lupului şi Leţcani. Acestea se „întind” de-a lungul drumului european care trece prin cele trei comune, ştiut fiind faptul că multe dintre investiţiile cu capital străin vizează spaţii de producţie sau de prezentare ce necesită suprafeţe de teren pentru amenajare. Investiţia medie a firmelor cu capital străin a crescut din 2004 până în 2014 şi în comune ca Tomeşti, Holboca sau Bârnova, localităţi de asemenea aproape de oraşu-nucleu, dar care beneficiază de accesibilitate prin drumuri naţionale sau judeţene. Din păcate, în acest moment cei care coordonează activitatea ZMI nu au prezentat public o strategie de atragere a mediului de business pentru a putea valorifica şi a aduce plus valoare în întreaga zonă.

 

Analiza face parte din lucrarea de disertaţie - „O nouă etapă în dezvoltarea Zonei Metropolitane Iaşi la un deceniu de la înfiinţare“ realizată de Alina Stan- Ivaşc şi coordonată de Prof. Univ. dr. Gabriela Meşniţă, susţinută în iulie 2014, în urma absolvirii cursurilor de Master Turism şi Dezvoltare Regională la Facultatea de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Al.I Cuza“ Iaşi