Cine a luat primii bani europeni în Regiunea de Nord-Est

Deşi noul Program Operaţional Regional are ca bornă de începere anul 2014, abia în a doua parte a lui 2017 au apărut primele contracte de finanţare * până la începutul acestei luni, erau în jur de 60 de proiecte în implementare, 85% dintre acestea fiind depuse de firme din judeţele Moldovei

Cele mai recente date publicate de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est arată că doar 59 de proiecte au primit toate avizele necesare şi sunt în implementare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Majoritatea contractelor aprobate până acum aparţin firmelor din cele şase judeţe ale Regiunii de Nord-Est.

Practic, din cele 59 de documentaţii, 50 sunt depuse de firme, cele mai multe cu sedii sociale în judeţele Bacău şi Iaşi, cele mai puţine fiind la Vaslui, unde doar două au primit „undă verde“. Astfel, 85% dintre primele proiecte aprobate până acum vizează susţinerea mediului de business şi finanţări prin axa 2.1 a POR 2014-2020, prin care se acordă sprijin pentru microîntreprinderi şi incubatoare de afaceri. Lista a fost actualizată la începutul acestei luni, potrivit datelor ADR Nord-Est.

Ce proiecte sunt în implementare

La Iaşi, printre proiectele aprobate se află şi cele ale firmelor DDD Servicii Medicale SRL (1 milion de lei) şi Geosilva SRL, care a depus un proiect de 1,2 milioane de lei pentru „implementarea tehnologiilor inovatoare pentru determinări geospaţiale”. Tot la Iaşi, Centrul de Afaceri Logis SRL a obţinut un contract de 1,3 milioane de lei. Aceeaşi sumă a fost obţinută de Avisso Energy SRL, pentru dotare sală de fitness. Termenul de încheiere este finalul lunii august 2018, iar „obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea competitivităţii SC Avisso Energy SRL, prin investiţii de crearea şi dezvoltarea unui centru modern de fitness, care să satisfacă nevoile specifice ale consumatorului de servicii de îmbunătăţire a condiţiei fizice şi a stării de sănătate“.

Geotech SRL are de implementat un proiect de un milion de lei. În timp ce Incov-Carpet SRL a primit finanţare de 1,3 milioane de lei pentru „Fast wash - servicii ecologice profesionale de spălătorie auto“. Totodată, societatea „Casa cu pietre“ SRL a primit finanţare de 1,3 milioane de lei pentru „modernizarea activităţii prin achiziţia de utilaje şi echipamente performante“. O finanţare de aproape 1,2 milioane de lei a primit şi Building Technology Group R SRL pentru „diversificarea activităţii prin fabricarea de module electronice pentru automatizări inteligente“. Un atelier de ceasornicărie din Iaşi deţinut de Valiteo SRL a cerut o finanţare de 130.000 de lei pentru „creşterea competitivităţii“.

Economia circulară sprijinită la Bacău

Cele mai multe documentaţii aprobate până acum prin axa 2.1 a POR sunt în judeţul Bacău, unde nu doar firme din municipiul reşedinţă de judeţ, ci şi companii din Oneşti, Comăneşti sau Buhuşi au reuşit să primească „undă verde“ la finanţare.

Unul dintre proiectele aprobate la Bacău este al societăţii Elex-International SRL, de un milion de lei, şi vizează „dezvoltarea economiei circulare, cu sprijinul POR“. Totodată, a mai fost primit la finanţare un proiect de doar 228.242 lei al firmei Tehnomob Invest SRL. O altă firmă din Bacău este Tehnomob invest SRL, care a obţinut o finanţare de aproape 200.000 de lei. Obiectivul proiectului vizează: „creşterea competitivităţii pe piaţa specifică prin dezvoltarea capacităţii de producţie a elementelor de mobilier specifice codului CAEN 3109-Fabricarea de mobilă. Odată cu implementarea proiectului, societatea va fi în măsura să execute în atelierul propriu încă o operaţiune din cadrul fluxului tehnologic de producţie a elementelor de mobilier şi anume aplicarea canturilor“. Firma Wood Vintage SRL a obţinut o finanţare de aproape 900.000 de lei pentru achiziţia de echipamente pentru realizarea lucrărilor de construcţie de apă-canal. Tot aproape 900.000 de lei au fost obţinuţi de firma Străzi Concept SRL. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţia unui utilaj necesar în activitatea de turnare de beton.

La Neamţ au primit finanţare societăţile Geamuri Serv SRL (1,1 milioane de lei), Vaf Service SRL (1,1 milioane de lei, nerambursabili), Tempest Com SRL ( 940.000 lei) şi Terra Machines SRL (1,1 milioane de lei). Peste 1,1 milioane de lei va primi şi Rockna Electronics SRL din Suceava pentru „dezvoltarea unei unităţi de fabricare a echipamentelor electronice“. Tot la Suceava, firma de îmbrăcăminte Ser Construct SRL a obţinut 872.297 lei, nerambursabili, pentru echipamente necesare în activitatea de finisare.

La Botoşani, apare în lista ADR Nord-Est şi firma Topomar SRL, care a obţinut 452.883 lei, nerambursabili, pentru „consolidarea poziţiei pe piaţa serviciilor de cadastru şi topografie“. Din judeţul Vaslui au fost selectate până acum doar două firme pentru finanţare pe axa 2.1. a POR. Societatea Kristodent SRL va implementa până în toamna anului viitor un proiect de aproape 450.000 lei ce vizează activităţi de tehnică dentară. Aproape 900.000 de lei va primi şi Moldsting SRL pentru „diversificarea activităţii unei unităţi de producţie pentru soluţii de ignifugare în municipiul Vaslui“. Pe această axă de finanţare sunt disponibile 40 de milioane de euro, nerambursabile, iar alte zeci de proiecte sunt în curs de evaluare.

Bani pentru autorităţi locale

Alte nouă documentaţii apar pe lista celor de la ADR Nord-Est. Şase dintre acestea au primit „undă verde“ pe axa 5.1, care vizează „conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural“. Trei contracte sunt la Suceava, pentru mănăstirile Dragomirna şi Bogdana, în timp ce la Neamţ va fi refăcută biserica de la Văratec, iar la Iaşi, pe listă apare Mănăstirea Bârnova. Celo mai nou proiect semnat este cel al Primăriei Iaşi care vizează modernizarea Mănăstirii Frumoasa, cu o valoare de peste 21 de milioane de lei, cel mai mare contract parafat până acum pe această axă. Pentru Mănăstirea Bogdana, de la Suceava, s-au alocat în jur de 20 de milioane de lei, nerambursabili, iar cea mai mică valoare va fi pentru Văratec, în jur de 6 milioane de lei. Unele contracte au termen de finalizare 2021. Această linie de finanţare are disponibili 42,8 milioane de euro, fonduri nerambursabile, iar apelul de proiecte este închis, alte documentaţii fiind în analiză la ADR Nord-Est.

Un singur contract a fost parafat pe linia de finanţare 5.2 care vizează acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban şi revitalizării oraşelor. Documentaţia a fost înaintată de oraşul Buhuşi, Bacău, şi are o valoare de 3,4 milioane de lei. Proiectul are ca obiectiv: „Reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degradate, vacante sau neutilizate din zonele Piaţa Agroalimentară, Str. Pionierului şi Zona Marginea“.

Alte două proiecte au primit probări pe axele 6.1 şi 7.1. Astfel, Consiliul Judeţean Iaşi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru refacerea drumului spre Suceava. Proiectul are o valoare de 74 milioane de euro, din care 58 de milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile. „Acesta este cel mai important proiect de infrastructură rutieră pentru care s-au prevăzut bani în actuala etapă prin Programul Operaţional Regional. După finalizarea investiţiei, 22 de comune şi oraşe din judeţele Iaşi şi Suceava vor fi conectate la reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T)“, au transmis reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi.

Proiectul prevede reabilitarea a aproape 170 kilometri de drum de pe teritoriul celor două judeţe, din care 92 km în judeţul Iaşi. Documentaţia pentru „Regiunea Nord-Est-Axa Rutieră Strategică 1 Iaşi-Suceava” a fost depusă în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 6 - Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, Prioritatea de investiţii 6.1 – Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T. Concret, în judeţul Iaşi vor fi modernizaţi 91,7 kilometri de drum judeţean, iar în Suceava, alţi 75,8 kilometri. Lucrările ar trebui finalizate în prima lună a anului 2023.

Pe axa 7.1 a fost aprobat un proiect al municipiului Vatra Dornei, în valoare de aproape 3 milioane de lei. Obiectivul investiţiei este „punerea în valoare a potenţialului turistic al staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei, prin crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente“.

11 linii de finanţare sunt disponibile prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, însă doar o parte dintre acestea sunt deschise