Cinematografele ieşene, transformate în săli de spectacole şi cafenele culturale

O mână de oameni încearcă să rescrie o istorie veche de câteva decenii, redând Victoriei, Republicii şi Daciei – singurele funcţionale în acest moment – utilitatea, dar mai ales farmecul de odinioară. Echipa care lucrează la transformarea spaţiilor de proiecţie a vorbit pe larg despre planurile de viitor

Cozi intermidabile, public de toate vârstele... Pe puştani îi vedeai încă de la ora 8.00, în timp ce maturii preferau spectacolele de la 19.00. Sălile erau neîncăpătoare pentru că, în acele vremuri, la Televiziunea Naţională, nu se difuzau drame indiene sau filme din seria Piedone ori Războiul Stelelor. Pentru preţuri variind între 2 şi 4 lei – cu excepţia filmelor în două serii, ori pe ecran panoramic, care puteau ajunge şi la 8 lei – ieşenii evadau dintr-un cotidian anost şi propagandistic. Cinematografele deveneau astfel locurile cele mai îndrăgite din ”dulcele târg”, situaţie care s-a perpetuat şi după Revoluţie, când Iaşul s-a umplut de videoteci. Însă odată cu trecerea anilor, cele cinci cinematografe din Iaşi s-au degradat, publicul migrând spre cele private, unde filmele de peste Ocean nu erau prezentate cu întârzieri de luni bune. Acum, o mână de oameni încearcă să rescrie o istorie veche de câteva decenii, redând Victoriei, Republicii şi Daciei – singurele funcţionale în acest moment – utilitatea, dar mai ales farmecul de odinioară

***

Cu aproape trei decenii în urmă, vizionarea unui film în Iaşi era cel mai simplu lucru cu putinţă. Cinci cinematografe funcţionau cu o medie de şase spectacole pe zi, iar spectatorii dădeau buzna pentru a viziona western-uri, comedii, pelicule indiene, filme de acţiune sau ecranizări după romane celebre. Trei dintre ele – Victoria, Republica şi Tineretului  - erau grupate în zona centrală a oraşului, în timp ce Copou şi, ulterior, Dacia, erau considerate cinematografe de cartier, aici fiind prezentate o parte din filmele care rulaseră la Republica sau Victoria. Declinul cinematografelor ieşene, aflate sub administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor România Film (RADEF) începe să se producă în perioada 1994-1995. Era perioada în care Iaşul fusese împânzit cu videoteci, unele dintre ele ajungând să funcţioneze în locuri improprii cum ar fi, de exemplu, Clubul Panificaţiei. „Erau filme mult mai noi, pe casete video. Din lipsă de fonduri, cinematografele nu s-au putut moderniza. Era nevoie de aparatură digitală, ori noi continuam să difuzăm filme pe peliculă de 35 mm, care se găseau din ce în ce mai greu”, îşi aminteşte un angajat al acelor vremuri. Nici starea clădirilor în care funcţionau cinematografele nu-i mai tentau pe ieşeni să cumpere bilete, cei mai mulţi incriminând frigul din săli, scaunele distruse, ba chiar prezenţa rozătoarelor. S-a ajuns în situaţia ca statul să-şi ia mâna de pe aceste edificii, emiţând o lege în acest sens, 303/2008 – încredinţarea cinematografelor autorităţilor publice locale, dar pe care încă RADEF nu a pus-o în aplicare.

Cinema Tineretului a fost incendiat de aurolaci!

Lupta pentru preluarea cinematografelor păstorite de RADEF s-a extins în mai multe direcţii, Cinematograful Tineretului a fost, ani buni, motiv de zâzanie între Biserica Banu şi RADEF, prelaţii susţinând că clădirea este, de fapt, un acaret al bisericii, omiţând, cu bună ştiinţă, că aici a funcţionat în trecut Coloseul Bragadiru, loc de întâlnire a lumii mondene ieşene, a scriitorilor şi artiştilor. După 1944, în clădire a fost instalat cinematograful Tineretului care a funcţionat timp de 50 de ani. Din 1994, imobilul a fost abandonat, devastat de oamenii străzii şi incendiat tot de aceştia în 2014, ajungând o ruină.

Cinema Copou, vândut pe nimic

Atracţia studenţilor, cinematograful Copou a dispărut din peisaj după ce şefii RADEF au încercat să obţină profit închiriindu-l unor moldoveni cu 2.000 de euro pe lună. Aceştia urmau să modernizeze clădirea, menţinându-i funcţiunea zece ore pe zi, numai că spaţiul a fost transformat în bar. De altfel, tranzacţia încă face face obiectul unui dosar la Parchet.

O soartă asemănătoare ar fi putut avea şi cinematograful Dacia, închiriat de acelaşi RADEF fostului deputat PP-DD, Daniel Oajdea. 2.000 de metri pătraţi au fost amenajaţi pentru a servi acţiunilor politice, fiind transformat  ulterior în depozit pentru materiale de curăţenie.

„E stilul celor care şi-au bătut joc de RAFEF. Vreau să ştiu cine răspunde de faptul că Cinematograful Tineretului a luat foc, dispărând prin neglijenţă în serviciu. Acolo trebuie să răspundă cineva. Nu poţi să distrugi un bun al românilor, cu atâta neglijenţă. Vreau să ştiu de ce Cinema Copou nu mai este deloc în Copou, cine a vrut să distrugă cultura cinematografică românească. Mai vreau să ştiu de ce nu au fost îndeplinite prevederile legii până în momentul de faţă, şi cele 3 cinematografice care au mai rămas în picioare, Republica, Victoria şi Dacia, nu sunt predate până în momentul de faţă către noi. Dacă aşteaptă cineva să le vadă prăbuşite, o să aibă şi surpriza asta neplăcută”, a spus primarul Mihai Chirica (noiembrie 2016).

Funcţiuni vechi, dar şi noi...

Anul 2017 avea, însă, să consfinţească victoria Primăriei Iaşi în demersul acesteia de a prelua cinematografele din oraş. Dacă în aprilie 2016 Curtea de Apel Iaşi dăduse câştig de cauză Primăriei Municipiului Iaşi, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins pe 29 martie 2017, recursurile declarate de (Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor România Film) RADEF şi SC Alba ca Zăpada SRL, firma fostului deputat Daniel Oajdea. Practic, municipalitatea ieşeană câştiga definitiv dreptul de proprietate asupra cinematografelor Victoria, Republica, Dacia şi Tineretului, anunţând proiecte ambiţioase pentru toate cele patru clădiri. Astfel, cinematograful Victoria, cu o capacitate de peste 900 de locuri, ar putea deveni un spaţiu multifuncţional, capabil să găzduiască manifestări culturale diverse, în special concertele Filarmonicii „Moldova” sau ale Operei ieşene. Pe de altă parte, cinematograful Republica ar putea fi rezervat proiecţiei de filme de artă. La rândul său, cinematograful Dacia, cu o capacitate de 250 de locuri, va fi dedicat spectacolelor şi proiecţiilor de film pentru copii, urmând a găzdui şi o şcoală de balet pentru cei mici. Cât priveşte  cinematograful Tineretului, acesta urmează a fi reconstruit, redându-i-se astfel forma care l-a consacrat în peisajul istoric al străzii Lăpuşneanu.

Experţii decid cât costă reabilitarea celor trei clădiri

în luna august 2017, cinematografele din oraş au fost preluate în administrare de Ateneul Tătăraşi, directorul instituţiei,  Andrei Apreotesei anunţând faptul că în mod sigur acestea vor fi redate circuitului cultural-artistic, însă după expertizarea lor de către specialişti. ”Este greu de estimat costurile cu reabilitarea clădirilor cinematografelor Republica, Victoria şi Dacia, îi vom lăsa pe experţi să se pronunţe. Avem, însă, sprijinul Primăriei Iaşi şi sperăm să le putem redeschide în aprilie 2018. în schimb, cinematograful Tineretului se mulează pe axa fondurilor europene. Faptul că 2.000 de oameni au plătit bilete de când Ateneul a preluat cinematografele ne obligă să le modernizăm pentru le reda ieşenilor. Vă asigur că toate vor dispune de echipamente de ultimă generaţie, aşa cum am făcut cu cinematograful de la Ateneu”, afirmă acesta. Tudor DAMASCHIN

Vinerea acestea ar urma să fie cunoscută firma care va ocupa cu expertizarea cinematografelor.  Republica, sau Trianon, cum a fost rebotezat cinematograful, va fi prima clădire expertizată, după care va urma cinematograful Victoria. La Dacia, însă, ar fi nevoie de 500.000 de euro întrucât şi Ateneul Iaşi va veni cu partea sa.