Comorile neştiute ale Iaşului
Dimensiune font:
Potrivit datelor oferite de către Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Iaşi, numărul turiştilor sosiţi în judeţ a crescut. Chiar dacă cifrele nu sunt foarte mari, există totuşi o creştere, iar situaţia s-ar putea îmbunătăţi dacă judeţul ar fi mult mai bine promovat. Potenţial există, este nevoie de o strategie şi de o prezentare a obiectivelor care pot aduce turişti în zonă. Sunt multe obiective care fie nu sunt cunoscute decât de oamenii care locuiesc în preajma lor, fie au fost acoperite de uitare şi bine ar fi dacă ar fi scoase din nou la lumină
De la Iaşi la Moşna nu faci mai mult de o oră cu maşina, pe un drum asfaltat. Se vede că sunt oameni gospodari în zonă, după casele îngrijite. Cele bătrâneşti se strecoară timid de după pomii în care se leagănă uşor frunzele ruginii şi se mai tânguieşte câte un măr lăsat ofrandă lui Dumnezeu, drept mulţumire că anul a fost unul rodnic. Cele mai tinere, făcute de oameni plecaţi peste hotare, stau mândre la stradă, să vadă toată lumea cât de chipeşe sunt. Drumul urcă frumos printre dealurile curăţate de recolte, iar la un moment dat se opreşte în faţa unei clădiri mici, ascunse de câţiva brazi stufoşi. Nu ai spune că acolo este primăria, ci o casă de om gospodar. De fapt, asta este impresia pe care o lasă întreaga aşezare. „Avem în plan şi modernizări la sediu, dar au fost alte priorităţi. Ne străduim să facem multe lucruri şi să arătăm câte obiective frumoase sunt în comună. Ştiaţi că la biserica de alături este una dintre cele trei catapetesme aduse de la Biserica «Nicolae Domnesc» din Iaşi, ctitorită de Ştefan Cel Mare”, ne-a întrebat primarul Georgel Popa. Nu, nu ştiam, iar primarul s-a grăbit să ne arate bucuros piesa importantă din lăcaşul de cult.
Strategie ratată din cauza unei hârtii
Dacă un proiect făcut de edil în 2008 ar fi fost aprobat, acum poate multă lume ar fi cunoscut obiectivele turistice din acea parte a judeţului, iar numărul oaspeţilor ar fi crescut. în ciuda multor opinii, judeţul Iaşi ar putea avea o ofertă turistică foarte bună dacă ar exista o strategie clară, cu obiective frumos prezentate, însă deocamdată neştiute. „Pe când mulţi primari se agitau în campania electorală din 2008, eu mi-am găsit şi altceva de lucru şi am făcut un proiect de promovare a patru comune – Răducăneni, Moşna, Dolheşti şi Buneşti (ultimele din judeţul Vaslui - n.r.). Practic, ar fi fost o strategie comună între două judeţe – Iaşi şi Vaslui. Nici foarte mult nu costa, vreo 50.000 de euro, dar am pierdut din cauza unei hârtii. Ne-a lipsit un aviz. Mă gândesc serios să reiau povestea asta pentru că zona este foarte frumoasă, cu puncte de atracţie turistică”, a spus primarul Georgel Popa. În zonă sunt ruinele unei cetăţi cunoscute pentru legendele ei legate de comorile pe care le-ar ascunde şi spiritele care ar sălăşlui în adâncul ei.
Mituri despre spiritele dacilor
Aflată pe dealul Moşna, cetatea a scos în lume aşezarea moldovenească în anul 1966, odată cu cercetările arheologice făcute în zonă. Pentru a pune în lumină cât mai bine descoperirile, a fost lansată şi Sărbătoarea folclorică de la Cetatea traco-getică Moşna, care aduna an de an mii de oameni. în timp ce sărbătoarea a continuat, săpăturile s-au încheiat în 1968. Ruinele sunt însă un bun prilej de poveşti care mai de care mai ciudate – ba că locul ar fi bântuit de spirite, ba că în zonă ar fi îngropate comori. „De spirite nu ştiu ce să spun, nu m-am documentat, lumea spune că în perioada interbelică s-ar fi făcut anumite ritualuri în zonă. însă legat de comori, au venit unii cu detectoare, alţii au făcut săpături. Vedeţi ce groapă au lăsat?”, a spus primarul, arătând spre o scobitură destul de adâncă, plină acum cu vegetaţie. Ca să fie convingător, Georgel Popa ne-a însoţit pe drumul până la ruinele fostei cetăţi şi le-a oferit multe detalii studenţilor de la specializarea Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism (IMAPA) veniţi să adune date din teren pentru o strategie de turism ce vizează zona Răducăneni-Moşna. „Ne dorim să întocmim astfel de strategii pentru mai multe zone, nu doar din judeţul Iaşi, ci şi din Suceava, Botoşani sau Vaslui. Prin aceste ieşiri pe teren urmărim să identificăm resursele socio-economice, obiectivele turistice, cunoscute sau necunoscute, să aflăm detalii despre infrastructură. Judeţul are potenţial turistic şi este nevoie să fie cunoscut”, a explicat Mihaela Ivancia, şef de lucrări şi prodecanul Facultăţii de Zootehnie, coordonatorul studenţilor de la IMAPA.
Geolog de formaţie („am lucrat la mina de aur de la Brad 8 ani”), apoi profesor de biologie, primarul Georgel Popa cunoaşte fiecare centimetru din comună şi povestea fiecărui obiectiv. La Moşna nu doar cetatea, ce face parte dintr-un lanţ de cetăţi dacice ce se întind de-a lungul Prutului, este vestită, ci şi cabana de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu, unde venea pentru mistreţi şi căprioare: „Stătea o zi întreagă aici, îi plăcea mult vânătoarea de mistreţi. Zona a rămas atractivă şi acum, în pădurea noastră au loc multe partide de vânătoare”. Şi dacă mulţi dintre ieşeni nu ştiu multe despre atracţiile din acea parte a judeţului, nu acelaşi lucru se întâmplă cu străinii: „Au venit francezi în vizită, le-a plăcut. într-un alt an m-am trezit cu şapte autocare de dacologi de la Bucureşti. Veniseră la cetate”.
Apele minerale de la Răducăneni
Dintr-o viitoare strategie de turism a zonei nu ar trebui să lipsească apele minerale de la Răducăneni. Puţini ştiu că în zonă există o astfel de resursă valoroasă care, dacă ar fi exploatată, ar putea aduce beneficii financiare substanţiale. „Cică în perioada interbelică oamenii de afaceri evrei vindeau apa vindecătoare”, am aflat de la câţiva săteni. Din păcate, nu doar că nu sunt exploatate, dar nici măcar nu sunt amenajate. De bani, şi nu puţini, ar fi nevoie şi pentru restaurarea Conacului Rosetti-Catargiu, o bijuterie arhitectonică ajunsă, din păcate, într-o stare deplorabilă. „Complexul «Conac-Casa Rosetti-Catargiu» din localitatea Răducăneni, judeţul Iaşi a fost realizat în secolul XIX şi este înregistrat în Lista monumentelor istorice. Clădirea se presupune că a fost construită la mijlocul secolului XIX, de către Lascăr Rosetti”, după cum se arată într-un document de pe siteul www.monumentul.ro.
După anul 1950, clădirea a fost utilizată ca Spital de Psihiatrie până în urmă cu câţiva ani, când secţia a fost închisă şi bolnavii au fost mutaţi la Grajduri. „Noi am întocmit un studiu geodezic, vrem să mergem mai departe şi să căutăm fonduri pentru restaurare. Este vorba despre foarte mulţi bani, dar sperăm să-i obţinem prin intermediul Ministerului Dezvoltării”, a spus primarul comunei Răducăneni, Viorel Ilie. Până acum s-a reuşit salvarea unui corp de clădire din complex, în care a fost amenajat Clubul Copiilor.
Conacul se află într-un parc dendrologic superb, care ar putea fi o atracţie în sine. Primăria a investit în amenajare, au fost atrase fonduri, iar acum se luptă cu cei care care nu ştiu să sfinţească locul. Oameni care nu pun preţ pe muncă au dat foc, au rupt băncile, şi-au bătut joc de truda administraţiei locale.
Mai mulţi turişti, dar nu suficienţi
Potrivit unei date de la Direcţia Judeţeană pentru Statistică, numărul turiştilor a crescut, până în luna mai, cu 10,9 la suta, dar înnoptările cu doar 0,3 la sută, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. În primele cinci luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sosirile au crescut cu 11,6 la sută, cu o durată medie a şederii în scădere, la 1,82 zile la 1,75 zile. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai au însumat 30.096 de persoane, în creştere cu 10,9 la sută faţă de cele din luna mai 2016.
Maura ANGHEL
Gutuiul este o altă vedetă a comunei Moşna, în anii '70 fiind în jur de 36.000 de pomi în zonă. Foarte cunoscut este şi vinul din soiul Busuioacă de Bohotin.
În jurul ruinelor cetăţii dacice de la Moşna s-au vehiculat foarte multe legende legate de spirite care ar bântui zona şi de comoara îngropată.
La Răducăneni există una dintre cele mai vechi unităţi medicale din mediul rural. Construită în anul 1890, clădirea a găzduit spitalul neîntrerupt până în 2004, când s-a decis transformarea în unitate medico-socială pentru bătrâni.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau