Cum a ajuns Iaşul în topul celor mai poluate oraşe din România

Despre depăşirile valorilor admise de pulberi în suspensie în Iaşi se vorbeşte de ani buni, dar cu toate acestea măsurile vizând eliminarea fenomenului s-au lăsat aşteptate * de-abia anul acesta s-a pus accent pe protejarea ieşenilor de praf şi aceasta doar după ce Uniunea Europeană a ameninţat România cu declanşarea procedurilor de infringement, vizate fiind trei municipii: Bucureşti, Braşov şi Iaşi * realitatea, însă, este că din 2012 încoace staţiile care monitorizează calitatea aerului au înregistrat multiple depăşiri ale valorilor maxime admise, ceea ce înseamnă practic că, de cinci ani, municipalitatea nu a făcut nimic sau a făcut prea puţin pentru ca acest lucru să fie remediat.

Poluarea aerului cauzată de depăşirea indicatorului PM10 (pulberi în suspensie) este o problemă gravă, manifestată în municipiul Iaşi în anii precedenţi şi în mod special în anul 2012. Rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 2012 în municipiul Iaşi au evidenţiat un număr total de 91 depăşiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10, determinate gravimetric, din care 58 depăşiri s-au înregistrat la staţia de trafic IS-1 Podu de Piatră, 8 depăşiri la staţia de fond urban IS-4 Copou Sadoveanu şi 25 depăşiri la staţia de fond rural-trafic IS-6 Bosia Ungheni. Mai mult, în staţia de trafic IS-1 Podu de Piatră s-a înregistrat un număr de 71 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane, care a fost redus la 58 de depăşiri în urma aplicării prevederilor Art. 21 din Directiva 2008/50/CE privind contribuţia datorată resuspensiei particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timp de iarnă.

Tot în staţia de trafic Podu de Piatră s-a înregistrat o depăşire la media anuală, pentru PM10 determinat gravimetric, de 47,63 μg/m3 faţă de 40 μg/m3 care este valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane prevăzută în Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.

 Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Zona Metropolitană Iaşi este formată din 6 staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente şi a fost realizată prin proiect PHARE RO 2002. Poluanţii monitorizaţi sunt specifici fiecărui tip de staţie şi se raportează la valorile limită prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Cele şase staţii sunt dotate cu analizoare automate care măsoară continuu concentraţiile în aerul înconjurător ale următorilor poluanţi: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule în suspensie (PM10).

Comisia Europeană spune că, de fapt, poluarea ar fi început în 2007

Doi ani mai târziu, Comisia Europeană a lansat un infringement împotriva României, pe motiv că aceasta nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine. Potrivit rapoartelor oficiale prezentate de forul european, cetăţenii din unele zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt expuşi continuu unor niveluri nesănătoase de poluare. „România nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine (PM10). Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor şi pot cauza astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur”, se arată în comunicatul CE. Comisia Europeană reaminteşte, că, în conformitate cu legislaţia UE, statele membre au obligaţia de a limita expunerea cetăţenilor la particulele de acest tip. Potrivit ultimelor rapoarte din 2012, „cetăţenii din anumite zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007”, fără a se întreprinde nimic pentru protejarea sănătăţii acestora.

Cu toate acestea, oficialii Agenţiei pentru Protecţia Mediului au ţinut să precizeze că materiale de presă referitoare la faptul că, în ţara noastră, cetăţenii (printre care şi ieşenii) sunt supuşi continuu unor niveluri nesănătoase depoluare nu sunt fondate. „Iaşul nu este un oraş poluat. Un oraş poluat ar fi cel care la toate cele patru staţii care monitorizează situaţia s-ar înregistra depăşiri la toate substanţele. Nu avem astfel de depăşiri. Suntem în limitele normale ale unei zone urbane mari, aglomerate. Nu e nimic ieşit din comun, cu excepţia problemei cu pulberile”, spunea Bogdan Victor Davideanu, directorul executiv al APM Iaşi, în 2014. Totuşi, şefii agenţiei au admis că există şi depăşiri ale valorilor maxime admise în ceea ce priveşte pulberile în suspensie, mai ales în zona staţiei din Podul de Piatră, dar că, la nivelul unui an întreg şi raportat pentru tot oraşul, acestea nu ating pragul de 35 de depăşiri, cât acceptă organismele europene.

Măsurile pentru reducerea poluării, sublime, dar lipsesc cu desăvârşire!

Paradoxal, în ciuda avertismentelor şi chiar numărul şantierele din oraş se diminuase începând cu sfârşitul anului 2014, tradiţionalul plan anual vizând îmbunătăţirea calităţii aerului în Iaşi coincidea cu cele publicate în anii anteriori. Din acest, ieşenii aflau că poluarea în Iaşi se va reduce după „organizarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind rolul esenţial al cetăţenilor în gestionarea fenomenului de poluare la nivel urban”! La fel de inutilă a fost şi măsura vizând „alocarea unui număr verde sau implementarea unei aplicaţii pentru telefoanele mobile la care se pot face sesizări referitoare la nerespectarea regulilor de bune practici”. Alte măsuri pot fi considerate ca fiind ipocrite atât timp cât se vorbeşte despre „alocarea primei benzi de circulaţie doar pentru transportul în comun şi vehicule de intervenţie, pentru arterele pe care există trasee de transport în comun”.

Restricţionarea traficului greu prin centrul oraşului este o altă măsură care a mai fost propusă, dar care nu s-a aplicat niciodată. În ciuda mutării Vămii în CUG, TIR-urile continuă să tranziteze fără probleme centrul oraşului şi mai toate cartierele. În acelaşi plan se vorbeşte în fiecare an de „O zi în oraş fără maşini”, în condiţiile în care în ultimii ani s-a putut circula fără restricţii pe 22 septembrie.

În fine, nici măsura vizând înlocuirea maşinilor personale vechi nu pare aplicabilă, atât timp cât Programul Rabla nu mai tentează niciun şofer, iar alte măsuri vizând stimularea cumpărării de maşini nepoluante nu s-au luat de ani bun. Ajungem astfel la cuvintele şefului APM Iaşi, Victor Bogdan Davideanu, expirmate în urmă cu trei ani. „Depăşirile la pulberile în suspensie vor dispărea când Salubris îşi va cumpăra maşini de măturat cu aspiratoare, moderne. Sau când RATP va avea bani să-şi reînnoiască parcul auto. Nu în ultimul rând, când transportatorii români vor avea şi conştiinţă în aceeaşi măsură ca şi banii de care dispun, deci când vor cheltui şi pentru protecţia mediului. Până atunci, se circulă cu toate hârburile. România este o groapă de gunoi în privinţa autoturismelor”, spunea acesta, în februarie 2014.

Cât priveşte reorganizarea circulaţiei la nivelul reţelei pentru descongestionarea traficului, dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă prin amenajarea variantelor de ocolire Nord, Nord – Vest şi Sud – Est, este o utopie să credem că lucrurile se vor rezolva de la sine, atât timp au trecut zece ani de când se vorbeşte de realizarea autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş. La fel stau lucrurile şi cu reabilitarea liniei de tramvai Iaşi – Dancu, nepusă în practică de ani buni şi fără de care nu se poate vorbi de o legătură între zona ERA – Centura uşoară Sud şi DC 27.

Practic, doar măsurile ce vizează extinderea arealului cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti în zona centrală a Iaşului, precum şi accesului pietonal şi cu bicicleta către zona de agrement Ciric au fost singurele iniţiative concrete, la fel ca şi cele vizând extinderea zonelor verzi.

 

Cauzele care generează depăşirea valorii maxime sunt multiple, însă cele mai importante sunt traficul şi încălzirea urbană. Dacă în ceea ce priveşte operatorul de termoficare, acesta a promis că se va conforma tuturor prevederilor referitoare la poluare, în cazul TIR-urilor care tranzitează Iaşul nu se văd realizări concrete.

 

În 2014, staţiile de mediu indicau valori acceptabile

Urmare a monitorizării calităţii aerului prin cele 6 staţii automate, în anul 2014, în Zona Metroplitană Iaşi s-au înregistrat un număr total de 76 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane, la indicatorul particule în suspensie PM10 înregistrate în toate staţiile de monitorizare, determinate gravimetric, din care: 26 depăşiri s-au înregistrat la staţia de trafic IS-1 Podul de Piatră, 3 depăşiri la staţia de fond rural IS-4 Copou Sadoveanu, 22 depăşiri la staţia de fond suburban IS-5 Tomeşti şi 25 depăşiri la staţia de fond urbantrafic IS-6 Bosia Ungheni. În anul 2014, se observă că numărul de depăşiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10 determinate gravimetric în toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului s-a situat sub numărul de 35 stabilit conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Nu s-a depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/m3) la indicatorul PM10 în nicio staţie de monitorizare a calităţii aerului din aglomerarea Iaşi.

Problemele au reapărut în 2016

După doi ani, probleme poluării în Iaşi a fost repusă pe tapet primarul Mihai Chirica admiţând că Iaşul se află la doi paşi de a intra în procedura de infringement pe care Uniunea Europeană o aplică oraşelor care nu-şi protejează cetăţenii de poluarea cu praf (PM 10). „Am participat la o discuţie foarte aprinsă, aş putea să-i spun, în ceea ce priveşte riscul de infringement pe care-l are Iaşul, sau România datorită deselor depăşiri privind poluarea cu PM 10. Până în momentul de faţă sunt 33 de depăşiri şi mai sunt acceptate doar două până la sfârşitul acestui an”, spunea edilul. Declaraţia acestuia survenea la scurt timp după ce tot primarul Iaşului susţinea, într-un interviu acordat un site cu tentă ecologistă, că depăşirile înregistrate de staţia din Podul de Piatră se datorează faptului că „cei de la Agenţia de Protecţie a Mediului au pus instalaţia de măsurare lângă o brutărie”!

Faci bloc, faci şi rampă de spălare!

Îmbucurător, însă, este faptul că, de această dată, şeful oraşului a anunţat măsuri concrete pentru diminuarea gradului de poluare cu praf, în condiţiile în care ani la rândul planurile municipalităţii vizând acelaşi demers făceau referire la măsuri de ordin general şi mai puţin punctuale. „Vrem să introducem o reglementare, chiar de luna viitoare: orice autorizaţie de construire va avea obligatoriu introdusă existenţa rampei de spălare, indiferent că faci o casă sau un bloc. Vom aduce noi (n.r. Primăria Iaşi) o schiţă sumară privind felul cum va trebui să arate această rampă de spălare”, a explicat Mihai Chirica.

O altă măsură vizează SC Salubris, care, pe viitor, va avea un program săptămânal de spălare a arterelor intens circulate din oraş. „Prin hotărâre de CLM, vom perimetra o anumită zonă, după care vom face o descriere pe fiecare bulevard şi vom şti că lunea se spală - dau un exemplu – B-dul Independenţei, A. Panu, Str. Palat, Pd. Roş - şi nu mai parchează nimeni. A doua zi ne ducem pe Nicolina, a treia zi ne ducem prin alt cartier...”, adaugă primarul oraşului. De asemenea, municipalitatea va reglementa regimul parcărilor din oraş, prin crearea unei structuri specializate în organigrama Primăriei, care va urmări respectarea a două reguli esenţiale în viziunea edilului-şef: cine parchează plăteşte, iar cine opreşte în locuri interzise, de asemenea, plăteşte!

O altă hotărâre a Primăriei vizează spaţiile verzi din aproprierea trotuarelor, acea plat-bandă. „Şi în această primăvară s-a constatat că spaţiul verde nu rezistă peste iarnă. Agresivitatea oricărui tip de antiderapant provoacă dispariţia acelui spaţiu verde. Prin urmare la vom scoate, nu vor rămâne decât acele casete ale copacilor. În compensaţie, vom crea spaţii verzi în zone unde acestea nu există”, a explicat Chirica. Mai mult, Primăria Iaşi va continua să monteze pavele ecologice între blocuri astfel încât să creeze noi locuri de parcare fără schimbarea destinaţiei de spaţiu verde.

Camioane puse să circule între anumite ore sau zile

O nouă decizie se referă la transportatori: indiferent de natura mărfii cărate de camioane, toate vehiculele vor trebui să aibă prelate. Mai mult decât atât, municipalitatea ieşeană intenţionează să introducă restricţii de trafic greu. „Altfel pus, să împărţim traficul greu pe repere orare în cadrul zilei şi pe zile în cadrul săptămânii. Să încercăm să diluăm astfel traficul greu, poate reuşim să-i convingem să circule mai mult sâmbătă când indicatorii de trafic sunt foarte scăzuţi”, a mai spus primarul.

Nu a fost uitată nici Compania de Transport Public Iaşi, care va trebui să opereze pe zonele unde există staţii de măsurare a calităţii aerului doar cu autobuze EURO 6.

Cât de mult vor conta aceste măsuri, se va vedea la nivelul deciziilor pe care le vor lua organismele europene în cazul Iaşului. Oricum, singurul lucru cert este că poluarea în oraş va dispărea în momentul în care vor exista variante de ocolire a Iaşului. „Cred că este nevoie să atragem atenţia supra susţinerii proiectelor de investiţii pentru că în caz contrar România va plătit penalităţi către Comisia Europeană, bani pe care i-am putea folosi asltfel”, afirma, luna trecută, Mihai Chirica. Tudor DAMASCHIN