default

Dimensiune font:

Cum a ajuns Vasluiul polul sărăciei

| 16-08-2017 11:30

Situaţia existentă a economiei judeţului este rezultatul schimbărilor profunde prin care a trecut în ultimele decenii. Adevăraţi piloni industriali au căzut unul după altul după 1990. Din 2010, aproape toată economia a îngheţat. Vasluiului ocupă primele poziţii în toate statisticile legate de sărăcie, şomaj, din care decurg şi grave probleme sociale 

Este greu de crezut că în urmă cu 27 de ani industria municipiului Vaslui, reşedinţa unuia dintre cele mai sărace judeţe din ţară, dădea peste 20.000 de locuri de muncă, jumătate din populaţia localităţii de astăzi. Lipsa investiţiilor în industrie şi a unei strategii implementate de autorităţi plasează întregul judeţ Vaslui pe ultimul loc între judeţele României în ceea ce priveşte PIB-ul. Acest statut de cea mai săracă zonă a regiunii este o moştenire din perioada comunistă, însă căderea economică în municipiul Vaslui a fost una dintre cele mai brutale din ţară. Practic, totul a fost distrus.
Greii industriei care asigurau locurile de muncă a mii de vasluieni s-au prăbuşit rând pe rând după anul 1990, iar cei rămaşi fără slujbe au plecat să-şi caute norocul în străinătate. Deşi în datele statistice, municipiul apare astăzi cu 100.000 de locuitori, în realitate populaţia stabilă este undeva la 60.000, restul fiind cetăţeni ai Republicii Moldova care îşi stabilesc domiciliul în oraş pentru a obţine cetăţenia română, şi a putea, astfel, să lucreze liber în spaţiul Uniunii Europene. De altfel, aceasta este una dintre cele mai importante afaceri din oraş, moldovenii plătind bani buni pentru a obţine un „buletin de vasluian”.
Judeţ predominant agrar
Deşi Vasluiul duce lipsă de investiţii care să creeze locuri de muncă şi să crească nivelul de trai al populaţiei, cele mai importante instituţii judeţene nu au strategii care să atragă investiţii sau investitorii.
Cine se uită pe site-ul Consiliului Judeţean Vaslui poate vedea doar o confirmare a situaţiei de fapt şi o descriere sumară a modului în care s-a ajuns la nivelul de subdezvoltare existent. „Situaţia existentă a economiei vasluiene este rezultatul schimbărilor profunde prin care a trecut judeţul în ultimele decenii: de la industrializarea forţată din perioada comunistă la prăbuşirea industriei de după 1990. Toţi indicatorii care caracterizează situaţia economică a judeţului arată situaţii negative (dacă nu dezastruoase), într-un context al lipsei fondurilor pentru dezvoltarea economică locală care este cel mai important factor al dezvoltării judeţului”, se arată pe pagina de internet a Consiliului Judeţean. Prezentarea continuă în termeni la fel de descurajanţi: „Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar datorită, în primul rând, suprafeţei mari de teren agricol, şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural şi se ocupă cu agricultura. După căderea comunismului, întreprinderile din zonă au fost scoase la vânzare, iar în prezent cea mai mare parte a unităţilor industriale este în proprietate privată. Acest lucru nu înseamnă rezolvarea problemelor din industria vasluiană”.
Cum a murit economia
Se poate vorbi foarte greu despre dezvoltare, în lipsa fabricilor care să susţină economia. Cele mai răsunătoare falimente au fost cele de la Mecanica Vaslui, care producea piese pentru maşini şi utilaje şi care s-a închis odată cu această ramură a industriei, Moldosin care producea fire şi fibre sintetice, Hitrom (azbest şi materiale de izolaţie, AMC (aparate de măsură şi control), Movas (mobilă), sau în domeniul industriei uşoare, Confecţii, Textila, Varotex, Vascovin.
Giganţii industriali au căzut pe rând după anul 1990, iar din industria Vasluiului nu au mai rămas decât nişte clădiri în ruine şi mii de şomeri care au situat an de an judeţul pe primele locuri în ţară.
Moldosin, combinatul îngropat de Omar Hayssam
Cel mai mare combinat de fibre sintetice din Moldova a ajuns să fie vândut bucată cu bucată. În 1977 s-a construit Combinatul de Fire Sintetice (CFS) Vaslui, care până la Revoluţie şi în primii ani de capitalism era una dintre cele mai mari fabrici şi mari angajatori din oraş, cu peste 5.000 de salariaţi. Declinul a început în 2000, când activele societăţii au fost vândute la bucată. Primul cumpărător a fost omul de afaceri Ştefan Vuza, care a renunţat, la sfârşitul lui 2003 la fabrică în favoarea firmei Manhatan Trading, controlată de Omar Hayssam. El a folosit fabrica doar pentru a face afaceri necurate. Asociaţii săi au emis mai multe facturi fictive prin care urmau să câştige peste 8 milioane de lei din vânzarea unor combine.
Afacerea a fost luată în vizor de Finanţele Publice care a cerut documente, blocând ilegalităţile. În iunie 2004, Hayssam a renunţat la Moldosin, iar fabrica a fost preluată de cumnatul său, Mihai Nasture. Firma nu a desfăşurat nicio activitate de la privatizare, iar cei aproximativ 800 de muncitori rămaşi s-au revoltat, demarând o mişcare sindicală aşa cum Vasluiul nu a mai cunoscut. În 2005, Nasture a fost înlăturat de la conducerea unităţii, iar Asociaţia Salariaţilor „PET Moldosin” a preluat firma, iar mai apoi au cerut rezilierea contractului şi reînscrierea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ca acţionar majoritar. Chemaţi în instanţă, niciunul dintre asociaţii lui Omar Hayssam nu a mai fost găsit, datoriile combinatului ajungând la 9.582.092 de lei. În august 2005, Moldosin a fost închis din cauza sistării alimentării cu energie electrică pentru o restanţă de peste un milion de lei.
O ruină cât Zona Industrială
Un alt eşec a fost la Hitrom Vaslui. Lider la producţia de vată de sticlă şi materiale izolante, firma avea, înainte de 1989, aproximativ 5.000 de angajaţi, iar acum a ajuns un morman de fier vechi. SC Varotex SA, important producător de tricotaje, a avut aceeaşi soartă. La Varotex lucrau aproximativ 2.000 de oameni, care la rândul lor au ajuns şomeri, după o altă privatizare eşuată. La fel ca miile de muncitori de la Movas, fabrica de mobilă, unul dintre cei mai mari producători de fibre din ţară.
La Mecanica lucrau aproape 5.000 de vasluieni, dar de atunci utilajele au fost vândute ca fier vechi. Cele performante au ajuns în atelierele mecanice înfiinţate de foştii directori ai fabricii cumpărate la preţ de fier vechi. Centrala termică a societăţii, ce deservea şi căminele muncitoreşti din Zona Industrială, a fost demolată, iar turnurile de evacuare pentru gaze au fost aruncate în aer.
Ultima tentativă de revitalizare a Zonei Industriale, lovită de criză
Un semn al mutaţiilor economiei româneşti a fost proiectul imobiliar „Green Park Paiu”. Demarat cu fast, sprijinit de administraţia locală, a ajuns ca acum, în afara de câteva case, totul să rămână ca în 2007, moment în care a început construcţia parcului. Proiect privat al firmelor Antrecons şi General Investiţii ID (aceleaşi în ce priveşte structura acţionariatului, în speţă, omul de afaceri Dorin Ilisei), demersul nu a produs decât… alte ruine.
În 2007, presa vorbea întruna despre importanţa investiţie din municipiul Vaslui, care nu făcea altceva decât să desţelenească, după mai bine de 20 de ani, construcţia de locuinţe din această nefericită parte a ţării. Proiectul „Green Park Paiu” însemna „32 de apartamente, 33 de vile şi 1.000 de motive să locuieşti acolo”, după cum se spunea în prezentare.
Proiectul presupunea construirea a 33 de case şi 32 de apartamente amplasate în patru blocuri, cu două niveluri fiecare, precum şi amenajarea a trei spaţii comerciale. Fiecare unitate locativă trebuia să aibă două locuri de parcare: casele - în curte, iar blocurile - în parcările amenajate. Locuinţele trebuiau să aibă o structură pe pereţi portanţi. Proiectul trebuia să fie realizat în trei etape, pe parcursul a doi ani. Investitorul estima la acea dată, mai 2007, că, până la sfârşitul lui 2008 sau începutul lui 2009, proiectul va fi finalizat. În ce priveşte achiziţia locuinţelor, trebuia să se desfăşoare în trei etape: 30% avans, apoi plată parţială, de 30%, pentru construcţia „la roşu” şi plata finală de 40% la finalizarea locuinţei.
Din 2008, totul este „în conservare”. Un an mai târziu, au venit ieftinirile imobiliare. De la cel puţin 1.000 de euro pe metrul pătrat construit, un preţ anunţat pentru „Green Park Paiu”, calculele se făceau, în 2009, la 600-800 de euro. Din 2010, totul a îngheţat, iar până astăzi pentru proiectul imobiliar „Green Park Paiu” s-au tranzacţionat doar şase locuinţe. Cauza a fost criza.
Ovidiu IANCU

 

Cea mai ridicată rată a şomajului din ţară în luna martie a fost la Vaslui (10,90%). Următoarele judeţe „fruntaşe” au fost Teleorman (9,87%), Mehedinţi (9,52%), Buzău (9,38%), Galaţi (8,99%), Dolj (8,98%), Gorj (8,19%),Olt (7,37%), urmate de judeţele Ialomiţa (7,04%) şi Călăraşi (6,66%).


Numărul salariaţilor din judeţ este de 40.000, iar cel al beneficiarilor de ajutoare din partea statului este de aproape 90.000. 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

 

 

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE. Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iasi S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al S.C. Danilux S.R.L., cu sediul în mun. Botoşani, str. Primaverii, nr. 25, sc. F, et. P, Jud. Botoşani, CUI RO12598561 J7/6/2000 numită conform Sentinţei nr. 144/23.02.2011, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. 2715/40/2010, anunţă scoaterea la vânzare, prin licitaţie publică organizată la data de 04.07.2019, ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, a următoarelor imobile: Nr. activ Denumire activ Valoare de evaluare (lei fără T.V.A.) Valoare de pornire a licitatiei (fără T.V.A.). Activul 1 Spațiu comercial situat în mun. Botosani, str. Calea Nationala, nr. 207, jud. Botoşani cu suprafaţa construită de 251,60 mp şi suprafaţa utilă de 219,39 mp şi teren aferent construcţiei cu suprafaţa de 363 mp, înscris în Cartea Funciară nr. 50743 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 4646/N) cu numărul cadastral 1433-4470. 1.274.300,00 78.000,00 euro*. Activul 3 Proprietatea imobiliară situată în zona marginală a loc. Cătămărești Deal, com. Mihai Eminescu, jud. Botoșani, ce include: grajd cu suprafața construită de 745 mp și teren aferent construcției cu suprafața de 2.580,76 mp, înscrise în Cartea Funciară nr. 50184 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 357/N) cu numărul cadastral 22/21/1/2/2/2/1 și bunuri mobile aferente, respectiv telefon mobil, birouri – 10 bucăți. 1.702.400,00 89.100,00 euro*. Sumă ce va fi achitată în lei la cursul valutar BNR din ziua plății. Poate participa la licitaţie orice persoană fizică sau juridică care depune până cel târziu la data de 03.07.2019, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, toate documentele prevăzute în caietul de sarcini, care se poate procura de la sediul lichidatorului judiciar, în fiecare zi de luni până vineri, orele 08.00 – 16.00. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 0330/401589, 0758049901, 0749244377; 0232/243864, fax: 0232/212231. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.
S-a ales praful de obiectivele industriale ale Iaşului
26/05/2019 10:42

Combinate precum Fortus, Nicolina sau Terom au fost făramiţate prin privatizări defectuoase sau rău-intenţionate. Alte branduri comuniste ale oraşului, precum Lactis, Unirea, Avicola, Zimbru sau Ţigarete ...

Comorile neştiute ale Iaşului
19/05/2019 00:00

 De la Iaşi la Moşna nu faci mai mult de o oră cu maşina, pe un drum asfaltat. Se vede că sunt oameni gospodari in zonă, după casele ingrijite. Cele bătraneşti se strecoară timid de după pomii i ...

Leonardo da Vinci era ambidextru. Surpriza din cea mai veche lucrare a marelui geniu al Renaşterii - VIDEO
13/04/2019 09:36

 Leonardo da Vinci, considerat cel mai mare geniu al Renaşterii, era ambidextru, arată o echipă de istorici de artă din Italia care au analizat in detaliu cel mai vechi desen cunoscut al acestuia. Ana ...

Judeţele Moldovei, campioane la defrişări ilegale
11/10/2017 05:15

Pădurile Moldovei dispar sub privirile neputincioase ale autorităţilor, iar sute de tăieri ilegale sunt inregistrate prin aplicaţiile dedicate ori cele descoperite de organele abilitate. Potrivit ultimului ...

Cum a ajuns inima Bucovinei pe primul loc la spaţii moderne de retail
23/08/2017 06:01

În municipiul Suceava, zonele industriale Burdujeni şi Şcheia mai păstrează doar in mică măsură vechile activităţi productive. Lucian Gheorghiu, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Sucea ...

Topul bolilor provocate de stres
19/07/2017 16:25

Stresul este inamicul public numărul 1 al zilelor noastre. Ritmul alert de zi cu zi, presiunea socio-economică, varietatea stimulilor la care oamenii sunt expuşi astăzi in permanenţă, - toţi aceşti fact ...

Perla Moldovei, vaca de muls a băieţilor deştepţi
24/05/2017 05:45

La poalele Nemirei, ascunsă de falnice păduri, işi aşteaptă astăzi turiştii staţiunea balneoclimaterică Slănic Moldova, cunoscută inaintea anilor '90 atat in ţară, cat şi peste hotare drept Perla ...

O boală greu de controlat afectează întreaga Românie
19/04/2017 06:00

Fenomenul dependenţei de alcool face ravagii şi ii devin victime de la copii, pană la persoane in varstă. Tot mai mulţi ajung in ultima vreme cu probleme de sănătate, dar şi cu familiile distruse din ca ...

Lapte şi miere pentru sistemul de învăţământ
12/04/2017 05:25

 De la inceputul anului, de cand a fost investit, actual Guvern a adoptat o serie de măsuri pentru toţi actorii implicaţi in actul educaţional, fie că este vorba despre elevi, studenţi, cadre didacti ...

Iaşul a devenit un punct fierbinte pe harta zonelor roşii de poluare
23/03/2017 12:00

Deşi praful este nelipsit de pe străzile din Iaşi, problema poluării a revenit in discuţiile şefilor administraţiei publice după declaraţiile recente ale ministrului Mediului Daniel Constantin. Acesta ...