Cum poate fi câştigat pariul cu agricultura

Cartofi mov, zmeură, agrişe sau armurariu sunt câteva dintre plantele care pot aduce bani frumoşi unui fermier, la fel ca şi afinele, levănţica sau cătina * cumpărători sunt destui şi uneori plantaţiile nu fac faţă cererilor * costurile înfiinţării unei astfel de afaceri sunt de câteva mii de euro, iar investiţia se poate recupera în scurt timp dacă există pasiune, seriozitate şi putere de muncă

În timp ce mulţi agricultori se plâng că seceta le-a pârjolit recoltele şi cer ajutor de la stat, există şi fermieri care au înregistrat câştiguri bune. Ei au pariat pe legume, fructe şi plante mai puţin întâlnite, pe culturi cărora multă lume nu le dă importanţă, şi au câştigat. Secretul nu ţine de noroc, ci de muncă şi pricepere şi, poate cel mai mult, de dorinţa de a câştiga pariul cu agricultura.

Din multinaţională, în plantaţia cu agrişe

Alin Aignătoaei este un tânăr care a demonstrat că munca şi pasiunea pot fi ingredientele unei afaceri de succes în agricultură chiar şi în timpuri vitrege. El a înfiinţat la Poiana Deleni, lângă Hârlău, o plantaţie de zmeură, apoi s-a orientat către agrişe. „Ideea mi-a venit pe când lucram în Bucureşti într-o multinaţională. Iniţial citisem şi mă interesasem despre zmeură. Am avut zmeură sălbatică acasă de când eram mic. Am făcut calcule şi am privit acest fruct ca pe o oportunitate «dulce» de a-l transforma într-o mică afacere”, a spus tânărul fermier.
Ulterior s-a gândit că ar fi bine să diversifice plantaţia şi cu alte fructe de pădure fiindcă toate aveau căutare. A mai achiziţionat agrişe, coacăze şi mure. „Agrişele sunt printre favoritele mele. Ele au un gust dulce-acrişor. Pieliţa e acrişoară, iar interiorul e dulce. Toate fructele de pădure au proprietatea de a combate diferite boli. Practic, vreau să-mi transform plantaţia într-o «farmacie preventivă». A contat foarte mult faptul că am muncit în agricultură când eram mic, alături de părinţii mei”, a spus Alin Aignătoaei.

La început a fost zmeura, care i-a adus o experienţă foarte plăcută. Ieşeanul a plantat jumătate de hectar, iar socotelile au ieşit pe plus. „Dacă lucrurile ar fi sub control, pot spune că într-un an bun se poate scoate un profit de 15.000 euro la un hectar de zmeură. Pare mult, poate, însă munca e pe măsură. E mai multă muncă prin comparaţie cu 100 de hectare de porumb. La agrişe profitul poate fi mai mare, de 20.000 de euro la un hectar. Agrişele sunt gustoase, sunt sănătoase şi diversifică oferta mea pentru clienţi. Am văzut că e cerinţă mare şi m-am gândit să extind plantaţia”, am mai aflat de la Alin Aignătoaei.
Nimic nu vin fără muncă, iar experienţa de pe plantaţia de la Poiana Deleni este un exemplu. Pe lista greutăţilor ar mai trebui adăugate temperaturile foarte ridicate, seceta şi lipsa unor persoane serioase cu care să faci lucrări la timp şi de calitate. „Alte greutăţi pentru un producător de fructe de pădure, în special al fructelor foarte perisabile, ar putea fi o piaţă de desfacere inexistentă sau una mică, livrarea în timp util pentru a evita degradarea fructelor. Din acest punct de vedere sunt norocos. În acest an nu am avut fructe pe măsura cerinţelor”, a zâmbit tânărul fermier.

 Bani frumoşi din cartofi mov
Cartofii rămân una dintre legumele cele mai profitabile pentru români, iar dacă soiul este inedit, conturile se pot garnisi frumos aşa cum a demonstrat Gabriel Sandu, din Neamţ. El a aclimatizat cartoful mov, o specie originară din Peru, foarte profitabilă. Costurile înfiinţării unui hectar sunt în jur de 25.000 de euro, sumă care se recuperează din recoltă. „Preţul pentru un kilogram de sămânţă sau de tuberculi pentru consum este de 30 de lei, iar anul acesta am decis să vindem şi în România şi deja avem jumătate din producţie rezervată. Sunt foarte mulţi români fiind interesaţi de cartofii mov”, a spus Sandu. El vrea să deschidă piaţa şi pentru usturoiul negru, pe care l-a adus din Coreea de Sud. Andivele sunt o altă cultură care poate aduce câştiguri bune, lucru demonstrat de fermierii din Gherăieşti (Neamţ), unde se cultivă de mulţi ani. Producţia poate ajunge la 5.000 kg/ha, aducând profit chiar şi în perioadele de secetă accentuată. La un preţ de minim 10 lei/kg la producător, se obţine un câştig de 50.000 lei la hectar.

Castraveţi albi la Dumbrăveni
Vasile Mătrăşoaie este unul dintre cei mai pasionaţi cultivatori de plante din Moldova. El şi-a transformat serele de la Dumbrăveni (judeţul Suceava) într-o mică staţiune de cercetare şi cultivă 48 de soiuri de roşii, vinete, castraveţi, ardei, busuioc, şofran şi plante medicinale. În perioada secetei, când soarele a pârjolit câmpurile, solariile lui Vasile Mătrăşoaie erau o oază de verdeaţă. „Sunt legumicultor de 50 de ani. Îmi place să fac experimente. Urmăresc rezistenţa la boli, ca să nu le dau cu substanţe împotriva dăunătorilor”, am aflat de la Mătrăşoaie. În grădina lui cresc 14 soiuri de vinete negre, castraveţi albi, care, dincolo de faptul că-s comestibili, sunt folosiţi în industria cosmetică. Mai găsim castraveţi amari, pentru persoanele diabetice, castraveţi maro şi castraveţi ţepoşi. El a plantat şi dovleac chinezesc, care poate ajunge la o lungime de doi metri şi care are proprietatea de a se regenera. Cu alte cuvinte, dacă tai din el creşte la loc.

Levănţică şi legume bio
Una dintre plantele a cărei cultivare se poate transforma într-o afacere este şi levănţica, iar Ionel Malacu, din Huşi, a demonstrat acest lucru. Cu 28.000 de lei el a plantat un hectar de lavandă la Ivăneşti (comuna Pădureni) şi şi-a recuperat mare parte din investiţie. Seminţele au fost cultivate pe un teren bio, pe care anterior fusese porumb şi pe care nu au fost aruncate deloc erbicide. Dacă lavanda a crescut pe un teren sănătos se vinde cu un preţ mai bun. „În funcţie de calitate, preţul uleiului volatil variază între 100 şi 250 euro/litru“, a spus Ionel Malacu.
Nu departe de Huşi, la Avrămeşti, este în curs de certificare o fermă bio. Nutrivega este numele afacerii cu „legume crescute responsabil”, care au cucerit deja piaţa Bucureştiului. Potrivit Oanei Gorbănescu, unul dintre iniţiatorii afacerii, legumele de la Avrămeni ajung la clienţii din Bucureşti o dată pe săptămână şi pe bază de comenzi, care nu sunt puţine.
Armurariu de Botoşani pentru Austria
Aparent este o plantă fără niciun folos, însă mulţi greşesc când gândesc astfel. Armurariul nu atrage privirile în mod deosebit, seamănă cu un ciuline, dar este una dintre vedetele industriei farmaceutice. Bogat în silimarină, unul dintre cei mai puternici hepatoprotectori, armurariul creşte şi în flora spontană, dar se poate cultiva fără niciun efort. În Moldova, cele mai mari suprafeţe sunt în judeţul Botoşani, celebre fiind câmpurile de la Drăguşeni, aflate în proprietatea lui Bogdan Panţîru.

 

Şi dacă tot vorbim despre culturi care pot aduce bani nu trebuie uitate cele din flora spontană – porumbelele, cătina sau măceşele pentru care străinii plătesc bani buni. De faptul că pământul ne poate aduce prosperitate s-au convins şi cei de la SIF Moldova, care au cumpărat, printr-una dintre firmele la care deţin aproape integral controlul, Agrointens Bacău, o fermă de cultură intensivă a afinelor. Valoarea investiţiei a fost de 2,54 de milioane de euro.

Citeşte şi: Cum se pot face bani din mâncare sănătoasă

Maura ANGHEL

 „De când am început să muncesc în agricultură am observat că în România sunt ajutate doar fermele mari. Pentru agricultură mică, pentru fermierii mici, singura şansă sunt fondurile europene” – Alin Aignătoaei (Iaşi)

„Am şi şofran, şapte soiuri de ardei iute, busuioc şi mai multe tipuri de plante medicinale” - Vasile Mătrăşoaie (Suceava)