Cum şi-au luat zborul aeroporturile regionale

* costurile pentru modernizarea sau construirea unui aeroport diferă de la un judeţ la altul * de exemplu, o pistă de 2.820 m ajunge la 12,7 milioane euro la Braşov, în timp ce Iaşul construieşte una de 2.400 m cu puţin peste 20 milioane euro * majoritatea aeroporturilor importante din ţară sunt în diverse etape de dezvoltare, Timişoara fiind lider în provincie

Aeroportul ieşean se numără printre puţinele aerogări din ţară care nu au beneficiat de sprijin guvernamental pentru modernizare. De-a lungul anilor, restul aeroporturilor importante din ţară au avut parte de fonduri consistente de la statul român pentru refacerea infrastructurii şi extinderi. S-au construit piste până la lungimi de 3.500 metri, în timp ce Iaşul a rămas cu aceeaşi suprafaţă de 1.800 m de peste 50 de ani. În ciuda promisiunilor actualei guvernări, aeroportul din Iaşi fiind o importantă temă de campanie electorală, nici în bugetul pe anului 2013 nu a fost inclusă vreo finanţare. În afara Capitalei, Clujul şi Timişoara sunt oraşele-campion în ce priveşte fonduri de la bugetul de stat, dar nici Sibiul sau Constanţa nu sunt mai prejos.

Braşovul are o pistă mai mare şi mai ieftină decât Iaşi
Dacă Iaşul construieşte o pistă de 2.400 m propriu-zisă (fără alte lucrări aferente) cu puţin peste 20 milioane euro, Braşovul va avea o pistă de 2.820 m pentru o sumă de 12,7 milioane euro. Proiectarea şi execuţia pistei aeroportului braşovean au fost câştigate de firma Vectra Services, contractul fiind atribuit în ianuarie 2013, după jumătate de an de la deschiderea celor cinci oferte înaintate de companiile interesate. Valoarea estimată de autorităţile judeţene a fost iniţial de 17,7 milioane euro. Durata de execuţie a lucrării ajunge la 48 de luni. Întregul proiect de construire a aeroportului din Braşov a fost estimat în jurul sumei de 100 milioane euro, realizarea pistei fiind etapa a II-a de dezvoltare, în prima fiind asigurate suprafaţa de teren.  Ultima parte a proiectului constă în construirea terminalului, autorităţile din Braşov anunţând în februarie 2013 că vor concesiona această lucrare. Estimarea făcută de CJ arată că un partener privat ar urma să investească circa 56 milioane euro.

Credite de 180 milioane lei pentru Aeroportul din Sibiu
Aerogara sibiană a fost modernizată în contextul obţinerii de către Sibiu a titlului de capitală culturală europeană în anul 2007, lucrările fiind realizate în perioada 2006 - 2008. Valoarea proiectului a ajuns la 77 milioane euro, iar, potrivit unui raport publicat la sfârşitul anului trecut, Consiliul Judeţean şi Primăria au finanţat cu 58 milioane euro, 70% din aceste fonduri provenind din credite contractate de autorităţi la instituţii bancare. La câţiva ani după finalizarea lucrărilor, în care a fost implicat şi constructorul Max Boegl (unul din adjudecatarii licitaţiei de la Iaşi), au apărut mai multe deficienţe în operarea obiectivului, inclusiv surparea unei suprafeţe de câteva zeci de metri dintr-o zonă de siguranţă aflată în capătul pistei. În prezent, există pe rol două procese în care proiectanţii şi constructori, pe o parte, şi CJ Sibiu, pe de alta, îşi cer reciproc daune. Dacă autorităţile sibiene cer despăgubiri de 15 milioane euro pentru remedierea pagubelor, executanţii proiectului solicită plata a aproape şapte milioane euro, reprezentând lucrări efectuate şi neplătite.

Clujul are proiect de 120 milioane euro
După mai multe licitaţii eşuate în 2009 şi 2010, Aeroportul Cluj a anunţat o nouă selecţie de oferte la jumătatea lunii februarie 2011, câştigătorul fiind anunţat la o distanţă de aproape şase luni (august 2011). Asocierea Construcţii Napoca - Icco Systems - Geo Arc Otopeni a avut câştig de cauză în faţă celorlalţi competitori cu o ofertă de 32,4 milioane euro, fiind vorba de o pistă de 2.100 m. Cu toate că lucrările de execuţie au fost estimate la o perioadă de 6 luni, nici în ziua de astăzi acestea nu au fost finalizate. Mai mult, constructorul a solicitat o majorare de costuri de circa 20% invocând o serie de probeme privind calitatea solului. Potrivit CJ Cluj, costurile ajung, în prezent, la aproape 40 milioane euro, respectiv valoarea estimată iniţial de autoritate pentru contractul de lucrări. La licitaţia din 2011 au existat doar două criterii de atribuire, preţul ofertei (60%) şi durata de execuţie a lucrărilor (40%). Potrivit CJ Cluj, pista de 2.100 m ar urma să fie prelungită la 3.500 m, întregul proiect având o valoare estimată la 120 milioane euro.

Investiţii masive la Timişoara încă din anii '80
Aeroportul din Timişoara are o pistă de 3.500 metri construită încă din anii 1980, înainte de acest an lungimea fiind de 2.500 m. Aerogara din vestul ţării este în clubul exclusivist al aeroporturilor din ţară din punct de vedere al posibilităţilor de operare şi a siguranţei pasagerilor, alături de Cluj şi Otopeni. În 2007, au fost finalizate lucrările la cel de-al treilea terminal al obiectivului, investiţia fiind de 50 milioane euro, iar, în 2010, a fost dat în folosinţă terminalul non-Schengen (investiţie de 3,5 milioane euro). Societatea naţională Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia SA, administratorul aeroportului, are un plan de dezvoltare în valoare de 100 milioane euro (extindere centru pasageri şi a parcării auto, construire terminal intermodal, a unui centru cargo şi a unui spaţiu expoziţional şi de conferinţe, noi extinderi ale terminalelor etc). Investiţiile la aerogara timişoreană au reînceput în anul 1998, când a fost inaugurată o hală de depozitare mărfuri, pentru activităţi cargo şi curierat rapid. Ulterior, aerogara a fost modernizată atât pentru zboruri interne (2002), cât şi pentru cele internaţionale (2004). În 2005, autorităţile au demarat un program de dezvoltare pentru construirea terminalului intermodal şi a conexiunii dintre aeroport şi oraş pe cale ferată. În acelaşi timp, a fost extinsă platforma de staţionare aeronave (2006), iar, în 2007, obiectivul a devenit oficial nord aerian, după ce a fost inaugurată aerogara de tranzit. Capacitatea aeroportului va ajunge în anul 2015 la 45 de mişcări aeronave pe oră, în condiţiile în care, în prezent, la orele de vârf, ajunge la 16-18 mişcări/oră.

Fonduri europene pentru aeroportul din Constanţa
Ministerul Transporturilor a alocat în acest an peste 13 milioane euro pentru Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, fondurile reprezentând partea de co-finanţare în cadrul unui proiect european. Valoarea totală a acestuia este de 40 milioane euro. Având deja o pistă de 3.500 m, la aeroport vor reabilitate platformele de staţionare a aeronavelor şi a bretelolor de acces la pistă pe o suprafaţă totală de peste 155.000 mp. Până în prezent, una din investiţiile importante a constat în realizarea unui terminal cargo în valoare de 350.000 euro.

Suceava şi Bacăul, cu un pas înaintea Iaşului
În ce priveşte regiunea Moldovei, Iaşul a pierdut startul modernizării infrastructurii aeroportuare în faţa Bacăului şi a Sucevei. Ca în cazul Constanţei, aeroportul sucevean a accesat deja fonduri europene de 40 milioane euro, contractul fiind semnat încă de la sfârşitul anului 2011. În cadrul proiectului, pista va avea o lungime de 2.460 m (de la 1.800 m) şi se vor moderniza căile de rulare, platforma de îmbarcare, sistemul de balizaj şi se va construi un turn de control. Licitaţia a fost lansată în luna octombrie 2012, dar Consiliul Judeţean nu a anunţat încă un câştigător. Bacăul a concesionat aeroportul cu o pistă de 2.500 m către Blue Air pe o perioada de 34 ani, fiind anunţate investiţii în valoare totală de 45 milioane euro. Aeroportul băcăuan are şi cel mai mare trafic de pasageri din regiune, de circa 250.000/anual.

Iaşul modernizează aeroportul cu forţe proprii
Dacă în cazul celorlalte judeţe importante din ţară, statul a finanţat mai mult sau mai puţin modernizarea aeroporturilor, Iaşul a fost neglijat din acest punct de vedere. În 2011, din cauza neînţelegerilor politice şi a proastei gestionări a aeroportului, Iaşul a ratat cursa fondurilor europene. În schimb, execedentul din bugetul judeţului pe ultimii patru ani a permis lansarea licitaţiei pentru execuţia unei piste de 2.400 m şi a altor lucrări aferente. La sfârşitul săptămânii trecute, autorităţile judeţene au anunţat câştigătorul selecţiei de oferte, fiind vorba de asocierea Max Boegl - Vega 93 - UTI, contra sumei de 31,6 milioane euro. În perspectivă, planul autorităţilor judeţene include o investiţie de peste 100 milioane euro, jumătate din această sumă reprezentând fonduri europene pentru construirea unui centru intermodal de transport marfă. Ultimele etape de modernizare ale aeroportului ieşean constau în construirea unui hangar şi a unei zone cargo. (Alex Andrei)

 *** În România există 16 aeroporturi internaţionale (Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Cluj, Arad, Timişoara, Tg Mureş, Sibiu, Craiova, Bucureşti - două, Constanţa, Tulcea, Bacău, Iaşi şi Suceava), iar în fază de proiect sunt alte cinci (Deva, Alba Iulia, Braşov, Bistriţa şi Brăila).

 *** Singurul aeroport din Moldova care a atras fonduri europene până acum este Suceava. Iaşul se dezvoltă cu forţe proprii, în timp ce Bacăul are un partener privat

 *** La finalul planului de dezvoltare, Iaşul va avea o pistă de 3.200 m operaţională spre orizontul anilor 2020. Lungimea pistelor din ţară este cuprinsă, în prezent, între 1.800 m şi 3.500 m