De ce stau pârloagă zeci de hectare de teren
Dimensiune font:
* posesorii de animale de pe raza municipiului Iaşi sunt somaţi de către autorităţile locale să le înstrăineze sau să le… mănânce * la rândul lor, poliţiştii locali pun în aplicare prevederi trunchiate sau suspendate ale unei hotărâri de Consiliu Local, fără argumente temeinice * deşi nu pot fi crescute animale, pe astfel de terenuri nu se pot elibera nici autorizaţii de construire * aşa se face că zeci de hectare de teren agricol au ajuns să sfârşească în mici afaceri la limita subzistenţei sau în simple tarlale lăsate pârloagă
Sute de posesori de terenuri agricole de pe raza municipiului Iaşi, ce-i drept o categorie mică dar deloc de neglijat, se plâng de paragrafele abuzive ce le conţin anumite hotărâri de Consiliu Local. Aceste persoane acuză autoritatea locală de faptul că nu a fost în stare să conceapă niciun proiect anticriză, dar aplică măsuri coercitive, afectată fiind în special posibilitatea creşterii unor animale de curte, necesare îndeobşte acoperirii traiului de subzistenţă. Totul a pornit în anul 2007, atunci când consilierii locali au adoptat HCL 408 privind stabilirea normelor pentru creşterea animalelor şi păsărilor domestice pe raza municipiului Iaşi. Din acel moment, în municipiu au început să fie sacrificate ad-hoc sute sau chiar mii de vietăţi de curte. La articolul 3 al acestei HCL se precizează că în intravilanul municipiului Iaşi „se interzice creşterea animalelor mari din speciile cabaline, bovine, ovine, caprine şi porcine, exceptate fiind animalele crescute în bazele hipice, în spaţiile amenajate din cadrul universităţilor de agronomie, precum şi cele din refugii sau adăposturi pentru protecţia animalelor”. Cu toate acestea, aceeaşi hotărâre mai prevede: „Creşterea animalelor şi păsărilor în zonele unde nu există restricţii, este permisă numai în locuri special amenajate, precum adăposturi sau coteţe, amplasate la minim 10 metri distanţă de locuinţele proprietate şi 50 metri de locuinţele vecinilor”. Hotărârea CLM, cu un conţinut atât de evaziv, l-a luat prin surprindere şi pe ieşeanul Doru Karacsony (38 de ani), care deţine 5 hectare de teren în zona Dealul Zorilor (Copou), spre Rediu. Victimă a unei sesizări, ieşeanul a fost somat de către reprezentanţii Poliţiei Locale că are la dispoziţie 60 de zile pentru a-şi înstrăina sau a consuma animalele pe care le deţine pe această suprafaţă de teren. „Cei de la Poliţia Locală mi-au spus că am două luni de zile ca să-mi mănânc animalele. Păi cum să mănânc 25 de capre, 2 berbeci, 3 purcei şi vreo sută de găini? Eu chiar vreau să accesez un proiect european pentru o micro fermă de vreo 150 de capete de caprine. Cum să-mi mut animalele? Apoi, mai am vreo 4 tone de porumb. Ce fac cu el? Îl mănânc tot eu? Pe pământul tău, văd că proprietară e Primăria. Dacă nu cresc animale, nici să construiesc ceva nu pot, pentru că nu este făcut PUZ-ul pe această zonă. Atunci, pentru ce sunt eu bun, numai să plătesc impozite?”, a spus, revoltat, Doru Karacsony.
„Dacă nu cresc animale, nici să construiesc ceva nu pot, pentru că nu este făcut PUZ-ul pe această zonă, atunci, pentru ce sunt eu bun? Numai să plătesc impozite?” - Doru Karacsony, proprietar
Nici fermă de capre, nici cartier de locuinţe
O altă prevedere a aceleiaşi HCL 408, spune că „adăposturile pentru animale trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de colectare a dejecţiilor, pardoseală din beton prevăzută cu sifon de scurgere, iar evacuarea dejecţiilor lichide se realizează controlat într-o fosă septică din beton, bazin vidanjabil, prevăzută cu capac, amplasată la o distanţă de cel puţin 10 metri faţă de cea mai apropiată locuinţă, iar dejecţiile solide colectate vor fi transportate şi depozitate numai pe suprafeţe amenajate sau pe terenuri agricole proprii”. Faţă de ultima parte a acestui alineat, ieşeanul este acoperit, deoarece foloseşte bălegarul pentru culturile ecologice pe care le are pe cele 5 hectare de teren. „Mi-am făcut fosă la intrare, dar dacă fac o instalaţie la adăpostul pentru capre, oricum nu poate intra până acolo nici o vidanjă, pentru că este pe deal, la câteva sute de metri de orice locuinţă”, a spus ieşeanul. O altă durere a acestuia se referă la faptul că Primăria vrea să-i desfiinţeze mica afacere, dar în acelaşi timp nu îi permite să dezvolte pe acel teren nicio investiţie urbanistică. Astfel se face că, prin certificatul de urbanism emis de serviciul de profil al municipalităţii, ieşeanului i se anulează posibilitatea dezvoltării oricărui tip de construcţii, de tip parc cultural, industrial, comercial, ansamblu rezidenţial sau supermarket pe vârful dealului, numai în situaţia extinderii intravilanului cu 10.000 de metri pentru funcţiuni de locuire şi 5.000 mp pentru funcţiuni de servicii sau producţie.
„Cei de la Poliţia Locală mi-au spus că am două luni de zile ca să-mi mănânc animalele. Păi cum să mănânc 25 de capre, 2 berbeci, 3 purcei şi vreo sută de găini?” - Doru Karacsony, proprietarul a 5 ha de teren în zona Copou
Nimeni nu ştie cât teren agricol există în municipiu
Cât de ilară şi, în acelaşi timp, tragică, este situaţia posesorilor de terenuri agricole şi, mai ales, de animale sau păsări, a reieşit şi din declaraţiile purtătorului de cuvânt al Poliţiei Locale. „Am mai avut sesizări în zone mărginaşe ale Iaşului, fiind vorba despre cetăţeni care îşi creşteau vaci, porci sau cai. În urma sesizărilor, oamenii şi-au dus animalele la ţară sau le-au mâncat. Cei care nu s-au conformat au fost sancţionaţi cu amenzi până la 2.000 de lei. Am mai avut sesizări de la nişte ieşeni, prin care reclamau că un vecin are un cocoş, care îi trezeşte dimineaţa. Ne-am deplasat la adresa menţionată şi am luat legătura cu proprietarul cocoşului. În urma discuţiilor, s-a tăiat cocoşul”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi. Pentru a surprinde raţionamentul reprezentanţilor Primăriei vizavi de punerea în aplicare a acestei hotărâri, am încercat să aflăm şi ce se poate face pe linie administrativă şi pentru a preîntâmpina astfel de situaţii. „Avem un regulament prin care se spune clar că pe raza municipiului Iaşi nu este voie să se crească animale. Nu avem la dispoziţie datele, iar celor de la Registrul Agricol le este greu să facă o situaţie. Responsabilă de aceste informaţii este Denisa Ionaşcu, secretara Consiliului Local”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi, întrebat fiind despre suprafaţa de teren din categoria de folosinţă agricolă aflată pe raza municipiului Iaşi şi înregistrată în evidenţele municipalităţii.
Regimul terenurilor agricole de pe raza municipiului este reglementat de HCL 408/2007
Ieşenii cer suspendarea hotărârii
Ce nu cunoaşte purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi, dar nici cel al Poliţiei Locale este faptul că în 22 martie 2010, Curtea de Apel Iaşi a anulat prin decizia 128 (CA) prevederile HCL 408/2007, în ce priveşte creşterea păsărilor de curte, considerând că acest domeniul este reglementat de OG 42/2004, act de rang superior în competenţa de aplicare a serviciilor sanitar-veterinare de stat. De-a lungul timpului, ieşenii s-au revoltat cu privire la prevederile unor astfel de hotărâri adoptate în Consiliul Local peste voinţa cetăţenilor, cerând suspendarea acestei hotărâri care răpeşte, în primul rând, persoanelor cu venituri reduse care locuiesc la curte, posibilitatea de supravieţuire. „Solicitam anularea HCL nr. 408 din 2007, suspendarea acesteia pe perioada crizei economico-financiare şi a recesiunii economice. În acest sens, proprietarii de terenuri sau de locuinţe şi terenuri de pe raza municipiului Iaşi să poată creşte păsări de casă pentru a-şi ameliora situaţia lor financiară, ca să poată economisi pentru a putea plăti impozitele, care sunt foarte mari, comparativ cu posibilităţile lor de plată. Consider ca bugetul local ar putea fi mai eficient susţinut, întrucât contribuabilii majoritari la acest buget sunt proprietarii de clădiri şi terenuri. În această situaţie, pentru ieşirea din criză, Consiliul Municipal nu a făcut niciun proiect anti-criză pentru ajutorarea pensionarilor, urmând ca fiecare să se descurce după posibilităţi”, a cerut ieşeanul Gheorghe Partenie, un alt proprietar de teren în Iaşi. (Nelu Păunescu)
Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau