default

Dimensiune font:

Dispariţia coloşilor industriali ai Moldovei

| 07-08-2013 05:15

* fabrici şi uzine care altădată produceau bunuri pentru lumea largă s-au transformat în munţi de moloz din cauza intereselor, indiferenţei sau concurenţei acerbe de pe piaţă * în unele oraşe ale regiunii, locul halelor de producţie a fost luat de supermarketuri * muncitori care ani de-a rândul au îmbrăcat halatul în fabrică îşi aduc aminte cu nostalgie de acele vremuri * în ultimii ani, viaţa lor s-a transformat radical * unii s-au pensionat forţat, alţii au plecat în străinătate, iar cei mai mulţi trăiesc din munci sezoniere  

În ultimii 20 de ani, numai în municipiul Suceava s-au închis peste 10 unităţi de producţie ridicate în perioada comunistă. Cele mai multe au fost rase de pe faţa pământului şi deasupra lor au fost construite mall-urile, care încurajează societatea de consum. Astfel, Suceava a ajuns unul din oraşele cu cele mai multe spaţii comerciale pe cap de locuitor.
Consumatori în loc de producători
Suceava Shopping City a fost construit pe terenul unde, în urmă cu zece ani, încă mai exista fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL), devenit ulterior societatea Mobstrat (producător de mobilă). Ultima clădire a combinatului a fost dărâmată în anul 2007. Un an mai târziu a început să prindă contur primul mare centru comercial al Sucevei, care astăzi înglobează zeci de magazine. Vizavi de Shopping City, în urmă cu cinci ani, a fost inaugurat şi Iulius Mall, pe terenul defunctei Întreprinderi de Fibre Artificiale (IFA). Fabrica a fost deschisă în anul 1984, iar în 1990 a fost închisă, pe motive de poluare. În anul 2006, grupul ieşean Iulius Mall a achiziționat de la Famos Suceava cei 131.977 de metri pătrați de teren pe care se aflau clădirile fostei IFA Suceava, intenţionând să deschidă un mall. În februarie 2007, grupul a început demolarea clădirilor masive de beton, care erau deja dezafectate. Singura construcţie păstrată din ansamblul IFA a fost coşul de fum de peste 200 metri înălţime.
Centru comercial pe terenul fostei IUPS
Cu toate că Suceava este unul din cele mai aglomerate oraşe din punctul de vedere al centrelor comerciale, retailerii continuă să vadă zona ca fiind extrem de atractivă. Drept dovadă pe terenul fostei Întreprinderi de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS) ar urma să se construiască un alt complex comercial, patronat de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, cei care administrează firma Dedeman. Nu se ştie câţi angajaţi va avea noul centru comercial, însă foştii muncitori de la IUPS sunt siguri că vor fi mai puţini de 2.400, câţi erau la IUPS în anii ’80. „Eu m-am angajat acolo în anul 1979. În anul 1989 aveam un salariu de 2400 de lei/lună. La IUPS se făceau căzi de baie, freze, cazane”, a spus Ioan Oroian, fost angajat la IUPS. El a adăugat că în 2005, atunci când a plecat de la fabrică, dintre cei 800 de angajaţi existenţi în secţia în care şi-a desfăşurat activitatea, au mai rămas doar 5. Fosta fabrica a fost vândută la fier vechi, bucată cu bucată. „Presele pentru fabricarea căzilor de baie au fost aduse din Italia. La final, italianul a venit ca să le recupereze, pentru că altfel ajungeau şi acelea la fier vechi”, a spus muncitorul. Ioan Oroian a ajuns la vârsta pensionării, însă are colegi de serviciu care sunt tineri şi muncesc pe unde apucă. Mulţi au plecat peste hotare, alţii s-au angajat în construcţii, iar alţii fac taximetrie.


Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, în anul 1986 în judeţul Suceava existau 183.374 de salariaţi, dintre care 91.244 munceau în industrie. Faţă de atunci lucrurile s-au schimbat semnificativ. În anul 2008 în judeţ erau 101.000 salariaţi dintre care doar 27.369 activau pe segmentul industrie.

Săvineşti, un muzeu al eşecului de după 1989
Înfiinţată în 1957, platforma industrială Săvineşti, din judeţul Neamţ, a hrănit mii de oameni timp de mai bine de trei decenii. La început, era profilată pe producţia de fibre sintetice, iar un an mai târziu s-a înfiinţat şi Combinatul de îngrăşăminte pe bază de azot Azochim (actuala societatea Ga-Pro-Co Chemicals SRL). Fabrica avea pe atunci aproape 3.000 de angajaţi, din care au mai rămas vreo 500. Mare parte din combinat s-a închis, iar o bucată a fost cumpărată de omul de afaceri Ioan Niculae, patronul concernului Interagro, din care fac parte mai multe combinate de îngrăşăminte chimice din ţară care trag să moară.
Platforma industrială a cunoscut de-a lungul timpului diverse etape de dezvoltare. Din anul 1991 şi până în prezent, o parte din instalaţii şi-au încetat activitatea sau au fost dezafectate. „Din 1971 şi până în 1985, am lucrat la combinat, la Azochim, după care am plecat la uzină. Apoi, în 2002, am ieşit la pensie anticipat, iar în 2006, m-am întors la fostul combinat Azochim. Pentru noi, cei care lucram acolo era un fel de familie, mergeam cu drag la muncă. Acum, mă doare inima să văd cum totul dispare”, a spus Gheorghe Moşu, liderul Sindicatului Azochim.


Uzine performante, închise de concurenţă
Coloşii industriali de altădată au ajuns ruine. Multe clădiri au fost demolate, iar tot ceea ce a fost metal (mii de tone de instalaţii) s-a vândut la fier vechi. Mai funcţionează o parte din Fibrex Nylon, preluată de firma italiană Radici.
Din restul platformei chimice au rămas doar amintirile şi câteva clădiri vechi, care se mai închiriază din când în când. „Oamenii au fost concediaţi treptat, până când au rămas doar câteva sute. Pe platforma chimică Săvineşti, lucrau aproximativ 18.000 de oameni, cu tot cu cei de pe şantiere. Te uiţi şi te întrebi unde sunt miile de oameni care lucrau pe platformă”, a spus Gheorghe Moşu, care lucrează pe platforma chimică de peste 40 de ani.


În anul 2000, Fausto Radici, preşedintele grupului care a preluat colosul nemţean, fostul partener extern tradiţional al fabricii, a anunţat că a devenit acţionar majoritar al SC Fibrex SA. În numai un an, Grupul Radici, al treilea producător mondial de fire şi fibre sintetice , a reuşit să elimine concurentul român de pe piaţă. La ora actuală mai funcţionează două secţii.

Privatizări dubioase, şomaj endemic
În urmă cu 20 de ani, Vasluiul avea o zonă industrială bine pusă la punct care absorbea aproape întreaga forţă de muncă a municipiului. Erau cunoscute societăţile Mecanica (piese pentru maşini şi utilaje), Moldosin (fire şi fibre sintetice), Hitrom (azbest şi materiale de izolaţie), AMC (aparate de măsură şi control), Movas (mobilă), la fel ca şi cele din domeniul industriei uşoare, Confecţii, Textila şi Varotex. În timp, prin privatizări „cu cântec”, din industria Vasluiului nu a mai rămas nimic. Sau mai bine zis, a rămas un număr destul de mare de şomeri care a situat an de an judeţul pe primele locuri în ţară. În medie, în ultimii ani rata şomajului a fost de peste 10%.
Este nevoie de implicare
S-au mai descurcat cât de cât societăţile de confecţii care au lucrat în sistem lohn şi cele din domeniul construcţiilor. Acum, chiar să vrei, nu ai mai avea cu cine să pui pe picioare o industrie fiindcă nu mai sunt specialişti. „Nu mai avem profesionişti, nu mai avem acele cadre superioare, dar s-ar putea reface această valoare umană care să pună în mişcare o activitate economică. Putem să vorbim foarte uşor despre Hitrom fabrica de materiale de construcţii, unde s-au produs materiale de calitate de care este nevoie şi la această oră”, a spus Ovidiu Copacinschi, preşedintele Asociaţiei Patronale a IMM-urilor Vaslui. Tot la fel putem discuta de Mecanica, o întreprindere care făcea atâtea şi atâtea articole necesare. „Este nevoie de aceste repere, dar este nevoie de iniţiative decizionale care să repornească economia unei localităţi sau a unui judeţ”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.
Grupaj coordonat de Maura Anghel

RIFIL Săvineşti, singurul supravieţuitor
Miile de foşti angajaţi de pe platforma Săvineşti au îngroşat rândul şomerilor. Ajunşi la peste 45 de ani, mulţi dintre ei au luat drumul străinătăţii fiindcă în România nu-i voia nimeni. Unul dintre supravieţuitorii de marcă din domeniu de pe platforma chimică este RIFIL. Dacă în cazul Fibrex Nylon nu se prea poate vorbi despre producţie, RIFIL a rămas pe baricade, datorită managementului practicat de conducerea societăţii. Înfiinţată în aprilie 1973, societatea mixtă româno-italiană RIFIL Săvineşti este rezultatul asocierii dintre Centrala Industrială de Fibre Sintetice (CIFS) Săvineşti şi societatea Romalfa Biella (Italia), fiind prima societate de producţie cu capital străin înfiinţată în România după 1945 şi prima din blocul ţărilor din pactul de la Varşovia. În iunie 2013, RIFIL SA Săvineşti, a marcat 40 de activitate.  

Comentarii

ciocoiu vasile

Apr 21, 2016

trist(foarte trist)ceea ce s-a intamplt.am facut practica in acel combinat,era impresionant, avea personal bine calificat si utilaje de mare performanta. ma intreb daca nimeni nu trebuie sa dea socoteala de acest dezastru(jaf) ce s-a petrecut acolo?etc.

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

 

 

 

ANUNŢ privind organizarea licitaţiei deschise în vederea atribuirii în folosinţă a PARCELELOR disponibile în perimetrul Parcului Industrial Miroslava. În conformitate cu legislaţia în vigoare şi în baza hotărârii Consiliului Local al comunei Miroslava, anexa 1 la HCL nr. 15 din 28.01.2016 privind aprobarea încheierii contractului de administrare al Parcului Industrial Miroslava între Comuna Miroslava şi SC Miroslava Industrial Parc SRL. SC MIROSLAVA INDUSTRIAL PARC SRL (societatea administrator a Parcului Industrial), cu sediul în judeţul Iaşi, comuna Miroslava, str. C. Langa, nr. 93, organizează în data de 01.03.2019, ora 11.00, licitaţie publică deschisă cu strigare în vederea atribuirii în folosinţă a mai multor parcele de teren cu următoarele suprafeţe: 2000mp, 19.331mp, 5051mp, 8537mp, 5000mp, 2000mp, 2700mp. Terenul este localizat în comuna Miroslava, sat Brătuleni, T14, şi face parte din Parcul Industrial Miroslava. Destinaţia parcelelor o reprezintă construcţia de hale/clădiri pentru activităţi de producţie şi/sau servicii. Durata maximă a contractului de folosinţă a parcelelor este de maxim 49 de ani de la data semnării contractului. Redevenţa minimă de pornire este de 0,9 euro/mp/an, preţ cu TVA inclus. Garanţia de participare la licitaţie este de 10.000 lei şi se depune/transferă în contul nr. RO03BRDE240SV10705792400 deschis în lei la BRD G.S.G. S.A. numele SC MIROSLAVA INDUSTRIAL PARC SRL. Documentaţia de licitaţie este disponibilă pe site-ul SC Miroslava Industrial Parc SRL www.miroslavaindustrial.ro sau la sediul SC Miroslava Industrial Parc SRL situat în sat Bratuleni, strada Basarabia nr. 4 Centrul de Afaceri World Vision Center, comuna Miroslava, judeţul Iaşi. Depunerea ofertelor se va face în perioada 18.02-27.02.2019, între orele 10.00-15.00 la punctul de lucru SC Miroslava Industrial Parc SRL situat în sat Bratuleni, strada Basarabia nr. 4 Centrul de Afaceri World Vision Center, comuna Miroslava, judeţul Iaşi. Evaluarea dosarelor şi ofertele publice se vor face în prezenţa ofertanţilor şi a comisiei de evaluare şi selecţie a ofertelor în data de 01.03.2019, ora 11.00, la punctul de lucru SC Miroslava Industrial Parc SRL din sat Bratuleni, strada Basarabia nr. 4 Centrul de Afaceri World Vision Center, comuna Miroslava, judeţul Iaşi. Perioada pentru care ofertanţii rămân angajaţi cu privire la termenii ofertei lor: minim 60 de zile. Relaţii suplimentare şi alte informaţii pot fi obţinute la sediul SC Miroslava Industrial Parc SRL, la numărul de telefon 0748663344 sau la adresa de mail office@miroslavaindustrial.ro
ALFA & OMEGA INSOLV IPURL, lichidator judiciar al debitoarei SC GANESHA DREAM S.R.L. – societate în faliment, dosar nr.4176/99/2017 aflat pe rolul Tribunalului Iaşi–Faliment, în temeiul dispoziţiilor Legii nr.85/2014, vinde prin licitaţie publică competitivă cu strigare următoarele bunuri: 1. Bun imobil – proprietate agroindustrială, (tip "ferma creştere suine") situată în extravilanul Com. Ibăneşti, punctul Condrea, T119, P3068/7; 3068/8, Jud. Vaslui, format din teren extravilan în sup. de 8.432 mp, Construcţia C1 în sup. de 98 mp, Construcţia C2 în sup. de 720 mp şi Construcţia C3 în sup. de 720 mp, dotate cu echipamente interior grajd creştere suine şi panouri fotovoltaice - Preţ de pornire 65% din valoarea de piaţă stabilită prin raportul de evaluare - 246.716 Euro (exclusiv TVA). 2. Bunuri mobile conform Raport de evaluare - Preţ de pornire 65% din valoarea de piaţă stabilită prin raportul de evaluare, astfel: Nr crt - Denumirea bunurilor - Buc - Preţ de pornire Lei – fără TVA 1 - Tractor DEUTZ-FAHR model AGROTON L720 DCR, fabricaţie 2012, nr. de identificare ZKDJ5904W0LD10250, serie motor 10999830 - 1 - 199.000 2 - Vidanja TESTORE model C160, fabricaţie 2015 - 1 - 50.895 3 - Semănătoare de plante praşitoare MA/AG PRECISA REALE D 6R, fabricaţie 2014, nr. de identificare 2141001 - 1 - 35.443 Licitaţiiile vor avea loc în zilele de 01,08,15 şi 22.03.2019 ora 12.00, la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iaşi, str. Sf.Lazăr, nr.4, bl.Peneş Curcanu, TR. 5, Etaj 1, Cabinet nr.13, Jud.Iaşi, Complex de Birouri "NH BUSINESS", putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă care va conţine: - cerere de participare la licitaţie; - dovada achitării taxei de participare de 2.000 lei; - dovada achitării caietului de sarcini de 1.000 lei fără TVA–pentru bunul imobil; - dovada achitării cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, sumă care se va achita în contul colector deschis pe numele debitoarei la First Bank; - actele de identificare a persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru persoana care reprezintă societatea cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă, ştampila. Taxa de participare şi contravaloarea caietului de sarcini se vor achita în contul lichidatorului judiciar deschis la First Bank. În cazul în care creditorul garantat First Bank S.A. îşi exprimă intenţia de a adjudeca în contul creanţei bunul imobil, acesta va putea participa la licitaţiile organizate fără alte cheltuieli (taxă de participare la licitaţie, caiet de sarcini, cauţiunea de 10% etc.) şi fără a fi necesar a prezenta documentele de participare. Creditorul garantat poate adjudeca în contul creanţei bunul asupra căruia poartă garanţia sa la un preţ care se încadrează în strategia de valorificare aprobată de către creditori. Ofertele se vor depune la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iaşi, str. Sf.Lazăr, nr.4, bl. Peneş Curcanul, TR. 5, Etaj 1, Cabinet nr.13, Jud. Iaşi, cel târziu cu 1 zi lucrătoare înainte de ziua licitaţiei, până la ora 16.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie, dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului în termenul stabilit de 30 zile calendaristice de la data licitaţiei, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunurilor, care vor fi scoase din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, sub sancţiunea decăderii, se va adresa lichidatorului judiciar şi va face dovada până în ziua licitaţei. Informaţii suplimentare la biroul lichidatorului judiciar sau tel: 0744520508, 0744994490; fax: 0332/814773, e-mail: alfa.omega.insolv@gmail.com
Patru din cinci adolescenţi români au fost ţinta hărţuirilor în mediul online
02/05/2018 04:30

O treime dintre părinţi limitează timpul petrecut de copii pe internet, pentru a-i proteja de pericole, in condiţiile in care riscurile asociate creşterii copiilor intr-o lume digitală le dau părinţilor ...

  Premieră la Teatrul Luceafărul -- „O Poveste Japoneză”
13/03/2018 06:39

    Spectacolul „O poveste japoneză: Marume şi Yoneyama”, a cărui premieră va avea loc peste cateva zile, a adus pe scena Teatrului Luceafărul o echipă redutabilă şi un regizor d ...

Comorile neştiute ale Iaşului
08/11/2017 12:15

 De la Iaşi la Moşna nu faci mai mult de o oră cu maşina, pe un drum asfaltat. Se vede că sunt oameni gospodari in zonă, după casele ingrijite. Cele bătraneşti se strecoară timid de după pomii i ...

Judeţele Moldovei, campioane la defrişări ilegale
11/10/2017 05:15

Pădurile Moldovei dispar sub privirile neputincioase ale autorităţilor, iar sute de tăieri ilegale sunt inregistrate prin aplicaţiile dedicate ori cele descoperite de organele abilitate. Potrivit ultimului ...

Cum a ajuns inima Bucovinei pe primul loc la spaţii moderne de retail
23/08/2017 06:01

În municipiul Suceava, zonele industriale Burdujeni şi Şcheia mai păstrează doar in mică măsură vechile activităţi productive. Lucian Gheorghiu, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Sucea ...

Cum a ajuns Vasluiul polul sărăciei
16/08/2017 11:30

Este greu de crezut că in urmă cu 27 de ani industria municipiului Vaslui, reşedinţa unuia dintre cele mai sărace judeţe din ţară, dădea peste 20.000 de locuri de muncă, jumătate din populaţia local ...

Topul bolilor provocate de stres
19/07/2017 16:25

Stresul este inamicul public numărul 1 al zilelor noastre. Ritmul alert de zi cu zi, presiunea socio-economică, varietatea stimulilor la care oamenii sunt expuşi astăzi in permanenţă, - toţi aceşti fact ...

Perla Moldovei, vaca de muls a băieţilor deştepţi
24/05/2017 05:45

La poalele Nemirei, ascunsă de falnice păduri, işi aşteaptă astăzi turiştii staţiunea balneoclimaterică Slănic Moldova, cunoscută inaintea anilor '90 atat in ţară, cat şi peste hotare drept Perla ...

O boală greu de controlat afectează întreaga Românie
19/04/2017 06:00

Fenomenul dependenţei de alcool face ravagii şi ii devin victime de la copii, pană la persoane in varstă. Tot mai mulţi ajung in ultima vreme cu probleme de sănătate, dar şi cu familiile distruse din ca ...

Lapte şi miere pentru sistemul de învăţământ
12/04/2017 05:25

 De la inceputul anului, de cand a fost investit, actual Guvern a adoptat o serie de măsuri pentru toţi actorii implicaţi in actul educaţional, fie că este vorba despre elevi, studenţi, cadre didacti ...