EXCLUSIV Involuţia transportului public ieşean

Lipsa de viziune în ceea ce priveşte transportul local, manifestată de edilii care s-au perindat la conducerea oraşului, a făcut ca în decursul anilor să asistăm la o involuţie a transportului public ieşean, privită sub aspectul numărului de trasee din municipiu. Pe alte considerente, cum ar fi sporirea gradului de siguranţă în ceea ce priveşte transportul ieşenilor, modernizarea liniei de tramvai sau achiziţionarea unor mijloace de transport mult mai confortabile şi mai fiabile, nu putem vorbi de regrese, însă dincolo de acestea, ieşenii şi-au dorit întotdeauna legături directe între diferite zone ale oraşului, multe dintre acestea dispărând de-a lungul anilor din raţiuni mai mult sau mai puţin obiective.

Perioada 1986-1989 poate fi considerată apogeul transportului public, dat fiind faptul că Iaşul beneficia la acea vreme de, atenţie, 23 trasee de tramvai, şase trasee de autobuz şi 15 de autobuz, fără operatori privaţi sau capacităţi de transport de dimensiuni reduse de genul maxi-taxi-urilor sau a actualelor microbuze Iveco. Existau tranvaie pe traseele 1 (Copou-P.Roş-Ţutora), 1 barat (Copou-P.Roş-Baza 3), 2 (Canta-Gara Nicolina-Ţutora), 2 barat (Canta-Gara Nicolina-Baza 3), 3 Gară-Tătăraşi-Dancu, 4 şi 4 barat (Copou-Tătărşaşi-Tudor Vladimirescu-Copou), 5 (Dacia-P.Roş-Ţutora), 5 barat (Dacia-P.Roş-Baza 3), 6 (Dacia-Tg.Cucu-Tudor Vladimirescu-Baza 3), 6 barat (Dacia-Tg.Cuc), 7 (Canta-Tg. Cucu-P.Roş-Tătăraşi), 7 barat (Canta-Tg.Cuc-P.Roş-Baza 3), 8 (Copou-Tudor Vladimirescu-Tătăraşi-Copou), 8 barat (cu capăt la Grădina Copou), 9 (Gara-Tg.Cuc-P.Roş-CUG), 10 (Dacia-P.Roş-CUG), 10 barat (Dacia-Gara Nicolina-CUG), 11 (Canta-Tg.Cucu), 12 (Tătăraşi - Ţuţora), 13 (Copou-Tătăraşi Sud), 14 (Canta-Gara Nicolina-CUG) şi 15 (Tătăraşi-CUG). La rândul lor, troleibuzele operau pe şase trasee, dintre care trei au funcţionat până în 1987: 41 (Păcurari-P.Eminescu), 42 (P.Eminescu-CUG 4), 44 (Dacia-CUG 2, la care se adaugă traseele 43 (P.Eminescu-CUG 2), 45 (Păcurari-Tudor Vladimirescu) şi 46 (P.Eminescu-Bucium).
În fine, autobuzele operau pe traseele 22 (Gară-Antibiotice), 23 (Gară-Miroslava), 25 (Tg.Cucu-Dorobanţ), 25 barat (Tg. Cucu – Aroneanu), 26 (Copou-Horleşti), 27 (Dancu-Baza 3-CUG 2), 29 (Tomeşti-P.Roş), 29 barat (Tomeşti vale-P.Roş)  31 (Ţutora – Cristeşti), 32 (Ţutora-Chicerea), 33 (Tg. Cucu – Popricani), 33 barat (Tg.Cuc-Vânători), 34 (Bucium-Păun), 35 (CUG-Ciurea) şi 37 (Baza 3-Bârnova). „La începutul anilor '80 existau foarte multe trasee urbane de autobuz, plus cele periurbane. Criza combustibililor a făcut ca după 1985 să rămână în exploatare doar traseele exterioare. Înainte de 1985, parcul de autobuze număra peste 300 de vehicule. Măsura a dus la un dezechilibru major în funcţionarea acestui serviciu public, tramvaiele preluând aproape în totalitate călătorii afectaţi. Introducerea troleibuzelor s-a vrut a compensa eliminarea autobuzelor din oraş, însă obiectivul acesta a fost atins doar în foarte mică măsura. Astfel, foarte multe zone au rămas deficitare în privinţa accesului la transportul public”, îşi amintesc angajaţii RATP.
Tramvaiele, preferatele ieşenilor
Interesant este faptul că, la aceea vreme, responsabilii IJTL (fosta denumire a RATP) se „plângeau” de faptul că ieşenii folosesc din ce în ce mai des tramvaiele. „Orientarea publicului către transportul electric ne-a găsit nepregătiţi, nereuşind să asigurăm numărul de unităţi necesare unui transport civilizat. Nici eforturile depuse de conducerea întreprinderii de a crea personal de exploatare tramvai nu au dat rezultate, din 121 de elevi înscrişi la cursuri terminând doar 82, din care s-au încadrat 59 şi au plecat 13”, se arată într-un raport al Autobazei 2, cea care se ocupa de transportul electric.
Microbuzele maxi-taxi au ucis transportul public
Decizia municipalităţii din perioada 2001-2002 de a permite intrarea pe piaţă a operatorilor privaţi de maxi-taxi a fost pe placul ieşenilor, însă, totodată, a constituit semnalului dispariţiei unor trasee pe care opera RATEC-ul (RATC-ul) de atunci. În primul rând, este vorba de dispariţia totală a troleibuzelor din oraş (până în martie 2006). „Practic, tramvaiele şi troleibuzele au fost sufocate de microbuzele particulare care nu respectau trasee, dispecerizarea lor era realizată rudimentar şi fără grafice de circulaţie, dar cu toate acestea continuau să circule supraaglomerate”, mai spun vechii angajaţi ai regiei. La acea vreme, au fost concesionate nu mai puţin de 25 de trasee de maxi-taxi, cu indicativele de 101 la 125, care, însă, aveau să opereze doar doi-trei ani.
Ultimele trasee desfiinţate: 2 şi 5
La 10 martie 2006, pe harta traseele din oraş nu se mai regăseseau decât traseeele de tramvai 1, 3, 5, 6, , 7, 8, 11 şi 13, cele de autobuz 30, 41, 42 şi alte cinci de microbuz (14, 20, 28, 42 şi 46), configuraţie oarecum apropiată de cea din zilele noastre, fără a ţine cont de recenta revenire a tramvaielor  pe linia 9 şi a traseelor pe care operează Unistil. Cumva, dispariţia totală a unor trasee a fost compensată de eforturile şefilor regiei de a înlocui total parcul de tramvaie şi a modernizării şinei de tramvai, cu beneficii evidente în ceea ce priveşte costurile de operare. Din păcate, criterii bazate pe rentabilitatea regiei de transport public au dus la dispariţia altor trasee, cum ar fi traseul 2 (Ţuţora – Canta).
Ultimul traseu de tramvai dispărut – 5 – a fost eliminat tot prin „bunăvoinţa” edililor ieşeni. De altfel, anul acesta, modul în care edilii oraşului se gândesc să reabiliteze zona Podu Roş - Şoseaua Naţională, principalul element constituindu-l desfiinţarea liniei de tramvai, a generat reacţii în mediul virtual. Un site de legătură între cetăţeni şi administraţia locală abundă în comentarii exprimate de ieşenii care doresc menţinerea actualei rute a tramvaiului 5, mare parte dintre acestea conţinând argumente solide. „Acest traseu este tot timpul aglomerat şi ar fi o bătaie de joc să-l eliminaţi. Chiar dacă acea bucată de linie nu e în cea mai bună stare, asigură parcurgerea distanţei în 5 minute, faţă de 15-20, cât ar dura pe Şoseaua Naţională la oră de vârf. Vă rog să nu distrugeţi ceva ce există”, spun cititorii site-ului.
Un alt ieşean crede că lucrurile nu trebuie complicate şi mai mult, atât timp cât, în viziunea sa, oraşul este plin de trasee întortocheate. „Mai degrabă s-ar demola blocul PNL şi s-ar face o intrare civilizată spre Splai Bahlui dreapta, caz în care s-ar putea amenaja o bandă cu sens unic în direcţia Podul de Piatră, măcar până la Podul Cantemir, pentru decongestionarea Şoselei Naţionale”, spune ieşeanul Victor Stanciu. Tudor DAMASCHIN

Timişoara are mai multe trasee ca Iaşul
În concluzie, din 45 de trasee existe înainte de Revoluţie au mai rămas 10 de autobuz (5, 19, 28, 30, 41, 42, 43, 46, 50 şi 51, opt de tramvai (1, 3, 6, 7, 8, 9, 11, 13) şi 3 de microbuze (14 b, 20, 49), la care se adaugă şase trasee operate de Unistil (27, 29, 44, 47, 6b şi 18). Între timp, a apărut, ce-i drept, cu titlul experimental, traseul de autobuz 52. Timişoara, însă, bate Iaşul la capitolul traseele, dat fiind faptul că bănăţenii operează pe 9 trasee de tramvai, 6 de troleibuz şi 23 de autobuz, dintre care 11 urbane, 8 exprese şi 4 metropolitane.