Falimentul cinematografelor din Moldova

Dimensiune font:

| 01-05-2013 05:00

* în timp ce actorii şi regizorii români câştigă premii peste premii la festivalurile din străinătate, moldovenii abia mai trec pe la cinematografe * mulţi şi-a dori să revină în atmosfera sălilor arhipline din urmă cu mai bine de 20 de ani, dar nu mai au unde * majoritatea cinematografelor au ajuns o ruină ori au fost transformate în baruri, discoteci sau depozite * puţine au scăpat de ochii hulpavi ai celor care le-au râvnit şi le-au cumpărat pe câţiva lei şi multe au căzut pradă indiferenţei * în Moldova, dintre 20 de săli de cinema, doar 5 mai sunt funcţionale

Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor - RADEF „RomaniaFilm”, companie constituită cu formă juridică în 1991, îşi propune tot de atunci „impulsionarea” activităţii cinematografice şi „creşterea numărului de spectatori în sălile de cinema”. Extrem de relevant pentru activitatea regiei, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Culturii, este paragraful următor din propriul „status”: „Regia practic deţine în administrare un număr relevant [subl.red.] de săli de cinematograf cu dependinţele acestora. Imobilele şi sălile propriu-zise aflate în administrare constituie obiect al proprietăţii private de stat”.

Încercând să aflăm „numărul relevant”, am numărat pe site-ul RADEF „RomaniaFilm” 27 de cinematografe în întreaga ţară.

Este nevoie de investiţii

La Iaşi, mai intră în această numărătoare două dintre cele cinci cinematografe existente cândva: „Victoria”, cu 902 locuri şi „Republica”, a cărui sală are 848 de locuri. Cele două cinematografe, aflate la o distanţă de câteva sute de metri, trăiesc din gloria de altădată şi din „recordul” de a fi printre cele mai mari din ţară.

Cinematograful „Copou” a fost vândut, destinaţia fiindu-i schimbată cu mulţi ani în urmă în club, „Tineretului” a rămas în paragină şi, deşi fost închiriat unei firme din Bucureşti în urmă cu aproximativ un an, nu există nicio schimbare. Cinema „Dacia” este închiriat, aici aflându-se cabinetul deputatului Daniel Oajdea. „Au rămas în funcţiune «Republica» şi «Victoria», care merg destul de prost, tocmai pentru că nu sunt investiţii. Noi mai organizăm activităţi culturale, filme pentru copii, care luna asta au mers destul de bine, spectacole de gală, dar dacă aceste cinematografe, câte mai sunt în funcţiune, nu rămân la nivelul unei instituţii, care să înainteze nişte proiecte, să preia fonduri europene şi să se facă investiţii, se pierd”, ne-a spus directorul RADEF Iaşi, Constantin Hurjui.

Preţul biletelor este cuprins între 4 şi 8 lei, însă spectatorii vin în număr impresionant doar la evenimente, pentru că „un spectacol de gală al unui film la «Victoria» nu se compară cu unul la mall”...

Legea oferă drepturi, dar nu plăteşte reparaţiile

Soarta cinematografelor din municipiul Vaslui pare a fi pecetluită. Vremea când sălile de la „Modern” şi „Independenţa” erau ticsite a apus. Televiziunile prin cablu, lipsa banilor pentru investiţii şi nepăsarea au distrus cele două cinematografe. Autorităţile locale recunosc că nu vor să se încurce cu cele două clădiri. Ar fi ca o piatră de moară la buget în condiţiile în care nu li se dă voie să modifice obiectul de activitate. „Legea ne dă voie să preluăm aceste două cinematografe, dar să nu le schimbăm obiectul de activitate. Mai pe scurt, ar trebui să le reabilităm şi să difuzăm tot filme. E imposibil să facem acest lucru, în condiţiile în care vasluienii nu mai vin la film. Avem experienţa cu cele două săli moderne de cinematograf de la mall, care sunt pline rareori. Dacă am avea posibilitatea să desfăşurăm şi alte activităţi cred că am putea prelua aceste clădiri. Sunt amplasate în centru, sunt spaţioase, deci ar fi bune pentru alte activităţi, însă legea e restrictivă”, ne-a spus viceprimarul Sorin Radu.

Vasluienii recunosc că nu mai merg la cinematograf. Nu îşi permit. „De unde bani şi de cinematograf? Nici la televizor nu am timp să mă uit la toate filmele. Pe vremuri, mă duceam cu soţul. Parcă văd şi acum coada la care am stat să vedem Lanţul Amintirilor. Erau alte vremuri. Acum, când mă uit la clădirile astea aflate în paragină, mă doare inima”, ne-a spus Maria Popa.

Tinerii nu sunt atraşi de sălile de cinema: „Dacă ar fi 3 D, cred că m-aş duce, dar nu sunt sigur. O dată pe lună, hai că merge. În rest, am acasă pe calculator tot ce îmi trebuie”, ne-a spus Victor Tablan, un adolescent pentru care site-urile cu filme gratis nu mai au nici un secret.

Cinema „Central”, locul de întâlnire al elevilor chiulangii săraci

În municipiul Bacău, au existat patru cinematografe, dintre care doar „Central” a mai rezistat. „Muncitorul” şi-a dat ultima suflare după ce a funcţionat o perioadă ca şi sală de jocuri de noroc. Cinematograful „Tineretului” a găzduit o discotecă, iar acum oferă spaţiu pentru un magazin. „Orizont” a ajuns o epavă – hoţii au furat tot ce se putea fura, de la scaune până la stâlpii de rezistenţă. Primăria Bacău l-a preluat anul trecut şi a vrut să-l transforme în sediul pentru Direcţia de Taxe şi Impozite Locale, dar nu au fost bani. Ca urmare, clădirea este în continuare pradă oamenilor străzii.

Singurul funcţional este Cinematograful „Central”, cu o capacitate de 650 de locuri, care nu a mai fost plină de mulţi ani. Condiţiile sunt cu mult inferioare celor de la sălile private, iar pe timp de iarnă a fost închis pentru că s-ar fi cheltuit prea mult pe încălzirea spaţiului, iar factura nu ar fi fost acoperită cu cele câteva bilete care se vând la un film. „E frig, nu sunt condiţii foarte bune. Mai bine stau acasă decât să mai chinui într-o sală veche. Uneori merg la multiplex, dar cel mai confortabil ma simt acasă, în faţa laptopului ori a televizorului”, a recunoscut Ovidiu Diaconescu, un băcăuan cinefil.

Preţurile pentru un spectacol sunt infime -- 4 lei pentru elevi şi 6 lei pentru restul spectatorilor, dar nici aşa nu sunt clienţi. Prin vechea sală mai trec nostalgicii sau adolescenţii strâmtoraţi care nu au unde chiuli de la ore. În zilele de luni şi marţi este închis, iar la avizier, alături de afişul de prezentare al filmului care rulează este şi un anunţ: „RomâniaFilm” închiriază sălile de cinema celor care vor să organizeze întâlniri sau spectacole. Total descurajant, aşa că nu mai miră pe nimeni faptul că la Cinema City sala are mereu spectatori.

Primăria Suceava promite un cinematograf 3D

Unul dintre cele mai mari oraşe ale Moldovei, Suceava, nu are nici o instituţie mare de cultură. Cei care vor să se relaxeze aşteaptă concertele Filarmonicii din Botoşani, care mai are stagiune în oraşul din nordul ţării, sau merg la spectacolele Ansamblului „Ciprian Porumbescu” ori la piesele de teatru oferite de actorii aflaţi în turneu.

Oraşul nu are nici un cinematograf funcţional. Cel din cartierul Burdujeni (care avea acelaşi nume ca şi cartierul) a fost transformat în miniprimărie, iar Cinema „Arta” din zona Iţcani este folosit ca depozit de către o firmă ce a cumpărat imobilul. Al treilea cinematograf, „Modern”, aflat în centrul municipiului Suceava, a fost demolat în mare parte de autorităţi, după ce clădirea a ajuns într-un stadiu avansat de degradare. Filmele rulau luni în şir chiar şi fără nici un spectator.

În toamna lui 2010, a început demolarea ruinelor, care vor lăsa loc Centrului Cultural „Bucovina”. Noua clădire, explică autorităţile locale, va găzdui spectacole de teatru şi muzică, va avea săli de repetiţii, o sală de cinema, o mini-filarmonică a Ansamblului „Ciprian Porumbescu”, dar şi spaţii administrative pentru instituţiile culturale din judeţ. Odată cu inaugurarea noii clădiri, va fi deschis şi un cinematograf modern, în format 3D, promite primarul Ion Lungu. Pentru finalizarea acestui obiectiv ar mai fi nevoie de 800.000 de lei, pe lângă creditul de 4,6 milioane de lei pe care administraţia locală vrea să-l acceseze.

Maura Anghel, Gina Popa

Casetă

* Cinematograful „Modern” rămâne locul de suflet pentru mulţi suceveni. Unii povestesc cum veneau cu părinţii de mână la filme, alţii cum îşi aduceau iubitele în sala de spectacole sau cum chiuleau în grup de la ultimele ore de curs. Cinematograful avea 500 de locuri şi a fost dat în folosinţă în anul 1959. După vreo 30 de ani de glorie, a murit nu numai din cauza pirateriei, a internetului sau a televiziunii prin cablu şi satelit, ci şi a autorităţilor. Nimănui nu i-a păsat de această instituţie, care a început să decadă. În ultimii ani, sala era plină de scaune rupte, mizerie şi resturile unei aparaturi vechi de zeci de ani.

* Casetă

Campanie pe Facebook, la Bacău

Anul trecut, un grup de iniţiativă format din mai mulţi tineri băcăuani a lansat, pe reţeaua de socializare Facebook, campania „Salvaţi de Cinema-ul Central”. Scopul acţiunii a fost încurajarea iubitorilor de film să meargă să vadă producţiile preferate la acest cinematograf de stat, pentru a sprijini o viitoare renovare a sălii în care au loc proiecţiile. Rezultatele nu au fost cele scontate, dată fiind starea clădirii, care nu s-a schimbat deloc.

* Casetă

La Botoşani există un singur cinematograf, „Unirea”. În ciuda programului variat, în sala de spectacole nu se adună prea mulţi spectatori. Mulţi preferă să urmărească filmele pe net şi foarte mulţi aşteaptă deschiderea multiplexului Cine Grand, de la Uvertura Mall.

„RomâniaFilm a luat naştere la începutul anilor ‘50, odată cu naţionalizarea cinematografiei româneşti, ca o companie de stat investită cu un rol important în domeniul finanţării producţiei de filme artistice, documentare, şi de desen animat româneşti şi în domeniul distribuţiei de filme româneşti şi de import. Producţia naţională de filme se realiza din surse proprii obţinute din difuzarea filmelor, fără finanţare de la bugetul de stat. Principiul unic de funcţionare de la înfiinţare şi până în prezent a fost şi este acela al autofinanţării”. (www.romaniafilm.ro)

Declaraţie

„Legea care prevedea trecerea cinematografelor în administrarea autorităţilor locale a fost amendată de o Hotărâre de Guvern, apoi s-a considerat neconstituţional ca o Hotărâre de Guvern să bată o lege, aşa că s-a revenit la primării. Nu ştiu ce intenţii există în acest sens la Iaşi. Este nevoie de iniţiativă, de organizare, de investiţii în clădiri, în echipamente” - Constantin Hurjui, directorul RADEF Iaşi

Casetă

Un exemplu de bună practică ar fi cel al Cinematografului „Sergiu Nicolaescu” din Târgu Jiu, unde după o serie de investiţii, s-a ajuns de la încasări de 800 de lei, la 50.000 de lei pe lună, în condiţiile în care sala are 300 de locuri. „Acolo proiectul a fost făcut în cadrul RADEF, cu implicarea autorităţilor locale şi judeţene. Aici, aşa ceva nu este posibil, se pare”, mai spune Constantin Hurjui.

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK