Sărăcia şi ignoranţa ucid copiii Moldovei

Sărăcia şi foametea îşi înfig tot mai abrupt colţii în zona Moldovei, lăsând urme tot mai adânci * peste jumătate dintre copiii români (51%) trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, arată un raport al World Vision România * din păcate, în ultima perioadă sunt depistaţi tot mai mulţi copii flămânzi, statistica privind micuţii diagnosticaţi cu malnutriţie fiind tot mai sumbră * la Iaşi, este vorba de sute de copii cu această afecţiune, în evidenţele medicilor de familie din judeţ, dar mai grav este că unii copii mor din această cauză * medicii ieşeni spun că neglijenţa părinţilor e principalul factor determinant al acestei boli * sunt şi cazuri fericite, precum cel al unei fetiţe din Vaslui hrănită ani de zile cu pufuleţi sau al unei copile care a băut doar lapte de capră până la 18 ani, dar care, după ce au fost salvate din ghearele morţii, au ajuns să ducă o viaţă normală

 Sărăcia lucie îşi pune amprenta pe sute de copii din judeţ, mai ales din mediul rural, unde, din cauză că părinţii nu au ce să le dea de mâncare, se îmbolnăvesc. De pe masa zilnică lipsesc alimente esenţiale precum peştele, carnea, ouăle sau brânza, fapt pentru care micuţii au de suferit. În fiecare judeţ, sute de copii până la vârsta de trei ani sunt în evidenţele medicilor cu malnutriţie proteino- calorică, cazurile fiind în creştere. Poate că lucrurile stau şi mai rău, numai că nu se ştie cu exactitate câţi sunt bolnavi, pentru că mulţi nici la medic nu ajung. La Iaşi nu sunt date exacte, însă reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) vorbesc de aceste cazuri ca fiind de ordinul sutelor. „Ponderea cea mai mare a cazurilor de malnutriţie proteino-calorică se înregistrează în mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu un nivel de trai mai scăzut, cu o alimentaţie necorespunzătoare cantitativ şi calitativ. De asemenea, nutriţia din timpul sarcinii şi din viaţa postnatală are efecte pe termen lung. Concret, starea de nutriţie a mamei înainte de concepţie influenţează fertilitatea, precum şi dezvoltarea ulterioară a copilului”, au precizat reprezentanţii DSP Iaşi. şi mai grav este că, din această cauză aparent banală, dar foarte serioasă, şi anume mâncarea, mor copii.

Potrivit unui raport al World Vision România, peste jumătate dintre copiii români (51%) trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creştere şi dezvoltare fizică normală. Situaţia este mult mai rea la sat, unde locuiesc 74% dintre copiii săraci ai României. „Situaţia copiilor din mediul rural este disperată”, susţinea la finele anului trecut Philip Alston, raportorul special ONU pentru sărăcie extremă şi excluziune socială. Acesta menţiona că riscul de sărăcie pentru copiii de la ţară este de trei ori mai mare decât pentru cei din mediul urban, iar situaţia se înrăutăţeşte de la un an la altul. Dacă în 2012 unul din 10 copii din zonele rurale au declarat că se culcă flămânzi, în 2014 această rată a crescuse la 1 din 8 copii, conform unui studiu realizat de World Vision România şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Dincolo de aceste statistici îngrijorătoare, sunt sute de mii de copii care încearcă în fiecare zi să trăiască cu senzaţia de foame continuă şi să îşi ignore stomacul gol. La sate, oamenii se luptă zi de zi cu sărăcia, iar acest lucru are efecte negative.

Malnutriţia, criminalul tăcut al zilelor noastre
Medicii ieşeni sunt şi ei tot mai îngrijoraţi de faptul că sunt copii care ajung la cabinetul medical cu o banală răceală şi descoperă şi că sunt subnutriţi. Dincolo de faptul că sunt săraci, unii părinţi sunt şi ignoranţi şi nu le poartă de grijă micuţilor, condamnându-i la o viaţă cu probleme. Aşa se face că şi din cazurile de copii care ajung în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă şi Protecţia Copilului Iaşi, cei mai mulţi sunt şi malnutriţi. „Se ajunge în astfel de situaţii la copii fie din inconştienţa părinţilor, fie din cauza faptului că mulţi au posibilităţi financiare reduse. Eu consider că ar trebui, odată ce se descoperă că suferă de malnutriţie, copiii să fie luaţi de autorităţi, scoşi din familie şi duşi în centre unde sunt hrăniţi corespunzător, unde au medic pediatru ce-i ţin sub control. Iar dacă micuţii sunt lăsaţi în familie, ar trebui, odată constatate astfel de cazuri, ca asistenţii sociali din comune să verifice zilnic dacă copii sunt hrăniţi, iar dacă familiile nu au bani, ar trebui ca primăria să le ajute cât de cât, pentru că e nevoie de alimente cât mai diversificate. Doar aşa pot merge mai departe cu bine”, a declarat un medic de familie din Iaşi.

Spre exemplu, la Spitalul de Copii „Sf. Maria”, ajung destul de des cazuri cutremurătoare. Din nefericire, potrivit profesorului Marin Burlea, şeful Secţiei de Gastroenterologie a Spitalului de Copii, malnutriţia face tot mai multe victime.
„Cazurile de malnutriţie sunt tot mai multe, pentru că această afecţiune se asociază cu o serie de entităţi de patologie cum ar fi alergia copilului la laptele de vacă, refluxul gastro-esofagian, boli inflamatorii intestinale şi suferinţe viscerale diverse. Bineînţeles, sunt cazuri, mai ales în mediul rural, în care foamea e problema. Regimul alimentar nu este corect, este dezechilibrat şi din aceste cauze se ajunge în situaţii grave”, a declarat prof. dr. Marin Burlea, medic pediatru, şeful Clinicii de Gastroenterologie a Spitalului de Copii „Sf. Maria” Iaşi.

Copii salvaţi din ghearele morţii

Două cazuri cutremurătoare care au făcut înconjurul ţării, şi care, din fericire, au avut un final pozitiv, sunt cel al fetiţei Flori, din Soleşti, judeţul Vaslui care până la vârsta de 5 ani a fost hrănită de mamă doar cu pufuleţi, cântărind 5 kilograme, şi al Adinei, din Câmpulung Moldovenesc. Aceasta din urmă, la vârsta de 18 ani cântărea doar 16 kilograme din cauză că mama sa, cu probleme psihice, a hrănit-o până la vârsta majoratului ca pe un sugar, numai cu lapte de capră. Ambele cazuri au fost tratate de medicii ieşeni de la Spitalul de Copii, care au făcut minuni cu aceste două copile. Din păcate, nu în toate cazurile finalul este acesta. „Au fost cumplite ambele cazuri, dar am reuşit să le salvăm. Flori este acum o fată superbă, adoptată de o familie de doctori. Adina, la rândul său, a fost salvată, fiind acum bine. S-a reabilitat şi este la un centru de copii din Câmpulung Moldovenesc”, a adăugat prof. dr. Burlea.

Un alt caz, petrecut anul acesta, este al unui bebeluş de 4 luni din Fruntişeni (judeţul Vaslui), care din cauza malnutriţiei şi a anemiei severe a făcut pneumonie interstiţială şi a decedat. Ca el sunt, din păcate, cu zecile în fiecare judeţ. Mulţi părinţi nu ştiu că din cauza malnutriţiei, în timp, copiii sunt predispuşi la infecţii, pentru că le scade imunitatea, şi pot suferi şi de tulburări de memorie. De asemenea, ceea ce statisticile nu subliniază suficient de clar este faptul că un copil care experimentează sărăcia sau sărăcia extremă poartă cu el riscul de a nu se integra niciodată într-o societate care i-a neglijat drepturile elementare la hrană, educaţie şi sănătate. Roxana NĂSTASĂ

* * *
Mulţi părinţi nu ştiu că din cauza malnutriţiei, în timp, copiii sunt predispuşi la infecţii, pentru că le scade imunitatea

* * *
„Se ajunge în astfel de situaţii la copii fie din inconştienţa părinţilor, fie din cauza faptului că mulţi au posibilităţi financiare reduse” - medic de familie

* * *
„Cazurile de malnutriţie sunt tot mai multe, pentru că această afecţiune se asociază cu o serie de entităţi de patologie cum ar fi alergia copilului la laptele de vacă, refluxul gastro-esofagian, boli inflamatorii intestinale şi suferinţe viscerale diverse” - prof. dr. Marin Burlea, medic pediatru, şeful Clinicii de Gastroenterologie a Spitalului de Copii „Sf. Maria” Iaşi