Vieţi mutilate de legea pumnului EXCLUSIV

Fenomenul violenţei în familie ia amploare la Iaşi, după cum o arată cifrele statistice * lovite, batjocorite şi umilite, persoanele care cad pradă acestui fenomen sunt în general femeile şi copiii, dar există şi excepţii * marcate pe viaţă, cu urme adânci lăsate atât pe trup, cât şi în suflet, unele victime au curajul să lase totul în urmă şi s-o ia de la capăt, în timp ce altele rămân pradă celor cărora le-au jurat credinţă veşnică * în multe cazuri, de teamă, victimele nici nu apelează la Poliţie sau la judecători

Violenţa în familie nu mai este demult o noutate, ci o realitate de zi cu zi, iar consecinţele negative asupra stării de sănătate fizică, mentală şi socială asupra celor implicaţi sunt evidente. Astfel, fiecare a şasea femeie din mediul urban şi fiecare a şaptea din mediul rural au fost cel puţin o dată în viaţă supuse violenţei în familie, arată un studiu efectuat la nivel naţional.
În judeţul Iaşi, acest fenomen este în continuă creştere. Drept mărturie stau infracţiunile privind violenţa în familie înregistrate la Inspectoratul de Poliţie Judeţean, care sunt în creştere de la an la an, precum şi creşterea numărului de persoane care apelează la Centrul pentru Victimele Violenţei în Familie din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi.
Potrivit şefei centrului, Marinela Tătăruşanu, situaţia este dramatică, uneori fiind şi liste de aşteptare, deşi, în aceste cazuri, victimele nu pot aştepta. Chiar dacă în Iaşi mai sunt două astfel de centre pentru mame şi copii în situaţii dificile, ale Direcţiei de Asistenţă Comunitară, centrul de urgenţă din subordinea DGASPC este mai mereu ocupat. Acesta este destinat femeilor din mediul rural şi dispune de doar opt camere, pentru opt mame şi copiii lor. „Sunt perioade în care sunt ocupate toate paturile, chiar dacă noi vizăm doar mediul rural, persoanele din mediul urban adresându-se centrelor din cadrul Direcţiei de Asistenţă Comunitară. E greu, facem liste de aşteptare şi redirecţionăm persoanele către o gazdă pentru o perioadă. Cele mai multe femei vin cu cinci-opt copii, ori direct, ori aduse de Poliţie sau de asistenţii sociali ai comunei. Sunt cazuri dramatice, sunt femei care stau perioada maximă - două luni –, se reîntorc acasă şi revin iarăşi la centru bătute”, a povestit coordonatoarea centrului, Marinela Tătăruşanu.

Bătută măr şi fugărită în toiul nopţii
În acest moment, în centru este internată o femeie din Ţibana care a revenit pentru a treia oară. Are şase copii şi a fost bătută şi fugărită în toiul nopţii de soţ. Copiii, din nefericire, au rămas cu agresorul, femeia fiind disperată. Cei de la centru încearcă s-o integreze, chiar dacă are doar şase clase, însă este dificil să găseşti un loc în care să stai cu şase copii, să munceşti şi să plăteşti chirie. Ca ea sunt multe alte cazuri, care, din lipsa posibilităţilor, rămân sub violenţa fizică şi psihică a soţilor. „E un caz foarte dificil, este disperată, pentru că, de data aceasta, nu a reuşit să ia niciun copil, deoarece a alungat-o în toiul nopţii. Prima dată a plecat cu un copil, a doua oară - cu patru, dar, acum, singură”, a adăugat Marinela Tătăruşanu.
De 11 ani, de când funcţionează acest centru, au fost internate aproximativ 400 de mame şi 800 de copii, mai spun reprezentanţii instituţiei. Femeile primesc consiliere psihologică şi tot ce au nevoie, numai că pe o perioadă determinată. După ce pleacă, tot acasă se întorc. În alte cazuri, teama de soţ şi teama de „gura lumii”, dar şi situaţia financiară precară le fac pe cele mai multe dintre femei să nu-i părăsească pe cei care, zilnic, le oferă lor şi copiilor lor câte o „porţie” de lovituri şi jigniri. S-au obişnuit aşa şi îndură, crezând că nu sunt în stare s-o ia de la capăt.

Cazuri înfiorătoare
De-a lungul anilor, multe cazuri de violenţă domestică au ajuns în atenţia opiniei publice. La Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului „Sf. Spiridon”, nu există zi în care să nu ajungă femei bătute. Nu cu mult timp în urmă, o femeie a ajuns la spital după ce sărise pe geam de teama soţului, iar o alta a a ajuns cu foarte multe contuzii, şi din bătăile vechi şi din cele noi, însă după îngrijiri medicale s-a reîntors acasă la soţ, precizând că va depune plângere de data aceasta. „Tânăra avea multiple contuzii şi din bătăile mai vechi, dar şi recente. Era lovită tare, mai ales la mâna dreaptă, cu o unghie strivită, însă după îngrijiri medicale a hotărât să meargă înapoi acasă la soţul violent, pentru că are un copil de crescut şi nu are unde să plece în altă parte. A spus că va depune plângere”, a precizat prof. dr. Diana Cimpoeşu, medic şef UPU-SMURD Iaşi.
Poate cel mai dramatic a fost, însă, cazul din decembrie 2013, al femeii internată în centrul pentru ocrotirea victimelor violenţei domestice, din cadrul DGASPC, care lucra într-un coafor din zona Tudor Vladimirescu şi, deoarece era singura ei sursă de venit pentru cei doi copii, a insistat să meargă de la serviciu. Din nefericire, la serviciu fiind, soţul, împotriva căruia depusese şi plângere pentru lovire, a înjunghiat-o mortal.

Dosare nenumărate
De la începutul acestui an şi până în prezent, numărul dosarelor ce au ca obiect violenţa în familie a crescut în mod constant. Astfel, pe rolul Judecătoriei Iaşi au ajuns până acum zece astfel de cauze. Cele mai multe dosare au ca victimă o femeie sau un copil, dar există şi situaţii în care victime sunt bărbaţi.
Violenţa în familie a fost introdusă ca infracţiune separată în Noul Cod Penal. „Dacă infracţiunile contra persoanei sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime. În cazul infracţiunilor săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală”, se arată în Noul Cod Penal.

Soluţii temporare
Reprezentanţii Poliţiei Iaşi sunt anunţaţi de multe ori despre astfel de cazuri şi aplanează temporar conflictele domestice. De cele mai multe ori, conflictele sunt reluate de către agresori chiar a doua zi, pe fondul consumului de băuturi alcoolice. În unele cazuri sunt întocmite dosare penale pentru violenţă în familie, dar, dacă victima îşi retrage plângerea, agresorul scapă de o eventuală condamnare. şi, de multe ori, de frică şi ameninţate, victimele preferă să îşi retragă aceste plângeri.
Cele care nu mai suportă apelează tot la Justiţie, solicitând de multe ori divorţul, acordarea custodiei copiilor şi a bunurilor imobile în care să-i crească. Tot din cauza fricii, multe victime le cer judecătorilor să emită de urgenţă ordine de protecţie. „În ultimii patru ani au fost emise peste 200 de ordine de protecţie. Numai în acest an a fost solicitată Judecătoriei emiterea a peste 100 de astfel de ordine”, au precizat reprezentanţii Judecătoriei Iaşi.

În temeiul dispoziţiilor legale, poate fi solicitat ordinul de protecţie, acesta reprezentând o măsură aflată la dispoziţia victimei violenţei în familie. Odată cu intrarea în vigoare a legii de modificare, adică începând cu 12 mai 2012, persoanele care sunt victime ale violenţei în familie pot uza de această măsură juridică în scopul protejării integrităţii lor fizice sau psihice ori a libertăţii personale faţă de agresor. Ordinul de protecţie se materializează într-o hotărâre judecătorească emisă în regim de urgenţă prin care sunt luate măsuri imediate şi necesare în scopul de a proteja integritatea fizică şi psihică a victimei unui act de violenţă în familie. Astfel, se poate dispune evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei, limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei parţi a locuinţei comune, când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima, obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate, interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima, obligarea agresorului de a preda Poliţiei armele deţinute, precum şi încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Roxana NĂSTASĂ, Ciprian NEDELCU

200 DE ORDINE DE PROTECŢIE
Au fost emise în ultimii patru ani, la cererea victimelor violenţei în familie

* * *
„Ar trebui să se înfiinţeze şi servicii pentru agresori, pentru că sunt doar două la nivel de ţară, iar, pentru victime, sunt 40 de centre. Noi, ca să putem face ceva, trebuie să lucrăm cu ambele tabere, nu numai cu victimele” – Marinela Tătăruşanu

Izvorul cu apă vie din Nicolina FOTO