130.000 de companii nu stiu daca isi vor relua activitatea dupa ce se termina somajul tehnic

 De la 1 iunie, odata cu incetarea somajului tehnic asigurat de stat si redeschiderea majoritatii sectoarelor economice, sunt cel putin 130.000 de companii care nu stiu daca vor relua activitatea si ce vor face cu angajatii platiti pana acum de stat, indica o analiza a companiei de consultanta Frames, care arata ca totusi economia este, cu siguranta, mult mai solida ca acum zece ani.

"Radarele economice ale Comisiei Europene si FMI indica faptul ca Romania survoleaza o atmosfera tot mai incarcata. Dinspre Vest se acumuleaza norii unei crize economice de proportii, o depresiune economica care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini, se va intinde pe urmatorii 10 ani. Nici in tara, atmosfera economica nu este tocmai senina, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive promovate de autoritati", afirma analistii companiei.

In primul rand, spun analistii "aeronava romaneasca" are prea putin "kerosen" (bani), care sa-i permita sa survoleze criza in conditii sigure.

"Situatia bugetara este extrem de grava, cu un deficit care creste de la o ora la alta si care poate fi acoperit doar in parte din imprumuturile pe banda rulanta lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Sa nu uitam faptul ca Romania a reusit performanta, unica la nivelul UE, ca toti banii din taxe si impozite adunati intr-o luna sa ii foloseasca pentru plata salariilor si pensiilor", arata analiza Frames.

 

Sansele de redresare stau in in principal in fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la 2-3 miliarde de euro. De asigurarea acestor bani depinde, de altfel, si lansarea mult-asteptatului program de redresare promovat de autoritati.

Chiar si cu ajutorul statului, situatia din economia reala se anunta a fi una plina de provocari.

Potrivit analistilor de la Frames, de la 1 iunie, odata cu incetarea somajului tehnic asigurat de stat si redeschiderea majoritatii sectoarelor economice, sunt cel putin 130.000 de companii care isi vor pune problema daca vor relua activitatea si ce vor face cu angajatii platiti pana acum de stat.

"Vorbim de aproape o treime dintre companiile din Romania, care angajeaza peste 850.000 de oameni, care se aflau inca dinainte de criza COVID in zona de risc. Inregistrau pierderi, iar sansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. In aceste doua luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost tinute in viata doar pentru a incasa somajul tehnic de la stat", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

Dupa 1 iunie, patronii vor trebui sa decida daca reiau activitatea, asumandu-si plata salariilor, sau opresc activitatea temporar sau definitiv, cu consecinte in cascada pe lanturile economice. Decizia va fi influentata si de masurile de sprijin pe care Guvernul Orban le promite pentru firmele care angajeaza someri.

"Perspectivele arata ca, dintre aceste companii aflate in zona de risc, multe vor intra, cel mai probabil, in insolventa sau vor apela la concordatul preventiv, neavand capacitatea economico-financiara si know-how-ul necesar pentru a face fata provocarilor generate de scaderea consumului, principalul motor al economiei", a mai declarat Negrescu.

Economia este, cu siguranta, mult mai solida ca acum 10 ani, afirma el. Produsul Intern Brut al Romaniei s-a dublat, de la 498 miliarde lei in 2009 la 1.059 miliarde de lei in 2019. Cifra de afaceri a companiilor a crescut de la 1.082 miliarde de lei in 2008 (aproximativ 300 miliarde euro) la 360 miliarde euro in 2019 (date preliminarii).

Exporturile au avansat de la 33 miliarde euro in 2008 la 69 miliarde euro din 2019, un record istoric pentru tara noastra.

Numarul salariatilor a crescut cu 20%, de la 4,8 milioane in 2008 la 5,2 milioane in 2019, iar salariile au avansat de la 469 de lei (castigul minim net in 2009) la 1.346 de lei in prezent. Salariul mediu net s-a dublat, de la 1.361 de lei (348 euro) la 3.300 de lei (680 euro) in acest an.

Cresterea salariilor, insotita de ieftinirea locuintelor cu 30-50%, a dus la scaderea presiunii pe plata ratelor, de la 70% in 2008 la aprox. 30% din venitul mediu al romanilor.

Un alt fapt pozitiv este ca moneda nationala a castigat, in acesti ani, la capitolul stabilitate.

Intre 2008 si 2009, cursul euro s-a apreciat fata de leu cu 15%, in timp ce in ultimii 2 ani, variatia a fost de maxim 2-3%.

In plus, fata de acum 10 ani, inflatia a scazut semnificativ, de la 7,85% in 2009 la 3,8% in 2019.

Si dobanzile au intrat intr-o zona mult mai atractiva pentru business. Dobanda de referinta BNR a scazut de la 10,25% in decembrie 2008 la 2% in prezent, iar bancile au redus dobanda medie la credite de la 17,3% la creditele in lei in 2008 la 6,86% in prezent.

"La precedenta criza, bancile au reprezentat principalul factor de risc. In prezent institutiile financiare sunt mult mai bine capitalizate", precizeaza Negrescu.

Daca in 2008, companiile aveau in banci 59 miliarde lei, in martie 2020 s-a ajuns la 127 miliarde lei. Si depozitele populatiei au crescut, de la 82 miliarde de lei in 2008 la 230 de miliarde de lei in luna martie a acestui an.

BNR, pe de alta parte, are o rezerva de 38,4 mld.euro (valuta si aur), fata de 28 miliarde euro in 2008. Si deficitul contului curent arata mai bine, scazand de la 16 miliarde euro in 2008 la 10 miliarde euro in 2019.