2.614 firme ieşene radiate în acest an din Registrul Comerţului

* la capitolul firme intrate în insolvenţă în 2018, Iaşul ocupă locul cinci la nivel naţional, cu 337 societăţi, după Bucureşti, Bihor, Timiş şi Constanţa * în acest an, peste 100.000 de investitori şi-au închis business-urile sau se află în dificultate în România, cu peste 5.000 mai multe decât în perioada similară din anul trecut, susţin specialiştii în insolvenţe

Resursele financiare insuficiente, investiţiile greşite şi lipsa unei strategii de risc fundamentată pe realităţile din economie sunt principalele motive ale eşecului în afaceri, 116.952 de firme se află, în prezent, într-o situaţie de risc, iar multe dintre ele şi-au închis deja activitatea, fiind cu 5.639 mai multe companii în dificultate decât în primele 10 luni din 2017, arată documentul.

În perioada ianuarie-octombrie 2018, 7.026 de societăţi au intrat în insolvenţă, 15.014 şi-au suspendat activitatea, 65.631 au fost radiate, iar 29.278 au fost dizolvate, potrivit datelor oficiale anunţate de Registrul Comerţului. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 20,7%, în timp ce suspendările de activitate au crescut cu 13,3%. ,,Aproape 30.000 de firme au fost dizolvate în acest interval, într-o creştere semnificativă faţă de 2017. Un semnal al scăderii apetitului pentru investiţii, urmare a înrăutăţirii condiţiilor din economia reală, puternic grevată de blocajul financiar şi de lipsa finanţării’’, afirmă analiştii de la Sierra Quadrant.

Cel mai riscant mediu de afaceri, prin prisma numărului mare de firme aflate în dificultate, este Bucureştiul, cu 1.372 de insolvenţe, 1.646 de firme suspendate, 10.446 societăţi radiate şi 5.779 firme dizolvate în primele 10 luni din 2018. Asta în condiţiile în care în Bucureşti activează şi cele mai multe societăţi din România (238.523 de firme şi PFA-uri)

La capitolul firme radiate în 2018, Capitala este urmată de Cluj (2.812), Timiş (2.643), Iaşi (2.614), Constanţa (2.433), Bihor (2.371), Prahova (2.206) şi Dolj (2.100), iar în topul firmelor dizolvate de Timiş (1.561), Cluj (1.352) şi Constanţa (1.316). Cea mai ridicată creştere a numărului de firme radiate a fost înregistrată în Dâmboviţa, de 34,5%, iar în ceea ce priveşte firmele dizolvate, cel mai mult a crescut numărul celor din Botoşani, cu 87,3%.

Insolvenţe

Numărul societăţilor intrate în insolvenţă s-a redus cu 4,33%, iar cel al firmelor radiate cu 1,26%. În topul firmelor intrate în insolvenţă în 2018, Capitala este urmată de judeţele Bihor (487), Timiş (374), Constanţa (362), Iaşi (337), Cluj (257), Braşov (232). La polul opus se află judeţele Covasna (42), Sălaj (46), Botoşani şi Călăraşi (49), Mehedinţi (53), Gorj (54), Teleorman (56), Ialomiţa (57) şi Dâmboviţa (59). Interesant este şi faptul că în Satu Mare s-a înregistrat cea mai ridicată creştere a numărului de firme intrate în insolvenţă, de 69,4%.

Pe ansamblu, în România activează în prezent 914.415 firme şi 394.790 persoane fizice autorizate.

Accesul dificil la finanţarea bancară, „cheia” insuccesului

Potrivit analizei, capitalizarea insuficientă este unul dintre motivele pentru care cele mai multe companii eşuează. „Într-o economie în care creditul furnizor s-a extins îngrijorător de mult, firmele insuficient capitalizate cad pradă blocajului financiar, neîncasarea unor facturi într-un termen optim ducând la suspendarea activităţii. Dincolo de blocajul financiar, multe dintre firmele ajunse în insolvenţă, de exemplu, nu au planuri de investiţii bine conturate, cu strategii de risc, iar dacă le au, acestea nu ţin cont de realităţile din economie”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

Un motiv important pentru care firmele nu reuşesc să facă faţă provocărilor din economie îl reprezintă accesul dificil la finanţarea bancară. Un sondaj realizat în acest an de Banca Naţională în rândul companiilor care au aplicat în vederea contractării unui credit în ultimele 12 luni, arată că printre dificultăţile majore întâmpinate în accesarea finanţării de la bănci şi/sau IFN, în topul clasamentului se află cerinţele privind valoarea sau tipul garanţiei, nivelul prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor, clauzele contractuale, dar şi birocraţia. Un alt motiv important pentru care multe firme eşuează îl reprezintă slaba pregătire economică a investitorilor. ,,Educaţia financiară reprezintă o reală problemă în economie. Sunt prea mulţi cei angrenaţi în business care acţionează din impuls, din fler, şi prea puţin pe considerente solide, economice. Aşa se ajunge la investiţii peste posibilităţi în clădiri, maşini etc. sau la acordarea excesivă de dividende fără a ţine cont de dinamica financiară a afacerilor”, afirmă Ovidiu Neacşu.

Comerţul, cel mai riscant domeniu investiţional

În ceea ce priveşte situaţia firmelor suspendate în acest an, Bucureştiul este urmat în clasament de Bihor (818), Cluj (677), Constanţa (600), Prahova (558) şi Neamţ (549), în timp ce judeţele cu cele mai puţine asemenea situaţii sunt Ialomiţa (75), Covasna (127), Brăila (142), Gorj (149), Caraş-Severin (156), Tulcea (155), Giurgiu (160), Teleorman (167), Botoşani (192). În Vrancea a fost înregistrată cea mai ridicată creştere a numărului de firme suspendate, de 37%. ,,Comerţul reprezintă cel mai riscant domeniu investiţional, cu 2.210 insolvenţe, 4.557 de suspendări de activitate, 18.342 firme radiate şi 9.166 de firme dizolvate. Urmează construcţiile, tranzacţiile imobiliare, sectorul HORECA şi transporturile, domenii cu un grad ridicat de risc. Iar din urmă vin puternic serviciile şi activităţile culturale, sectoare în care s-au înregistrat şi cele mai ridicate rate de radieri faţă de anul precedent, de peste 30%”, arată analiza. Dan BERCIU