Aurul, vedeta ignorată de pe piaţa valutară, la începutul anului

Piaţa valutară a începutului de an a fost dominată de euro, care a avut o perioadă de creştere la maxime istorice în raport cu leul, pe fondul cunoscutelor dispute politice, dar aurul este de fapt vedeta începutului de an, cu o creştere mai importantă, chiar dacă nu la fel de evidenţiată.

 

 Gramul de aur a crescut la peste 180 de lei, la un maxim al ultimlor şase ani, în perioada 1 ianuarie – 20 februarie creşterea fiind de 6,75%. Pentru comparaţie, euro a crescut cu doar 1,97%, iar dolarul cu 2,1%.

De-a lungul ultimilor ani, aurul a înregistrat o tendinţă clar crescătoare, din zona de preţ de 130 de lei gramul la începutul anului 2014 la 180 de lei în prezent. Pe plan internaţional, evoluţia unciei de aur se situează pe aceleaţi planuri: în ultimele 30 de zile a crescut cu apropae 4 procente, în şase luni cu 11,98%, iar în ultimii 16 ani aurul înregistrează o uluitoare creştere de peste 274%.

În aceeste condiţii renumele de activ de refugiu al aurului, pentru investitori, este, din nou, confirmat. Iar aurul stă bine chiar în comparaţie cu alte categorii de investiţii, cum ar fi arta, vinurile, maşinle sau timbrele. Astfel, conform celui mai recent The Wealth Raport al firmei de consultanţă Knight Frank, aurul, sub forma de monezi sau bijuterii, intra în top 3 investiţii cu creşteri cuprinse între 139 – 182% în ultimul deceniu, depăşit doar de automobile (334%) şi vinuri (192%). Dacă privim acest clasament şi prin prisma nevoilor speciale de depozitare de care au nevoie vinurile şi automobilele, dar şi a perisablităţii gusturilor şi tendinţelor, aurul poate fi socotit principalul activ pentru investiţii.

Nici statele nu au nesocotit potenţialul de investiţie al aurului: în toama anului trecut apărea surprinzătoarea ştie că Ungaria şi-a mărit de zece ori rezerva de aur, de la 3,1 tone la 31,5 tone. Şi Polonia a cea mai mare cantitate cumpărată de un stat membru al Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, sporindu-şi rezervele la cel mai înalt nivel de după anii 80.

Şi Rusia a cumpărat aur, la îndemnul lui Vladimir Putin: din cele 148 de tone de aur cumpărate de statele lumii în trimestrul III din 2018, 92 de tone au fost achiziţiile Rusiei, aceasta fiind cea mai mare achiziţie netă trimestrială din ultimii 25 de ani.

În cazul României, valoarea rezervei de aur s-a dublat, de la 1,6 la 3,7 miliarde de euro, iar cantitatea de metal deţinută a crescut de la 66 la 103 tone.

Pentru întreg anul 2019, analiştii mizează pe o creştere a cererii de aur pe plan internaţional, pe fondul evoluţiilor nu tocmai favorabile ale pieţelor bursiere, al temerilor legate de apariţia unei noi perioade de recesiune globală, a acumulării de tensiuni comerciale, politice şi economice. MEDIAFAX.RO