Buget 2019 - Moldova a rămas neconectată la toate proiectele majore
Dimensiune font:
Economistul ieşean Dan Chirleşan, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Afacerilor (FEAA) Iaşi, a disecat, pentru cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei, cifrele bugetului de stat pe anul în curs. Concluzia? „Avem un buget de asistenţă socială, construit doar pentru a plăti salarii şi pensii”. Prin urmare, „este posibil ca situaţia financiară a ţării să se înrăutăţească faţă de anul anterior”.
Bugetul de stat este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 şi un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul ţărilor UE.Din perspectiva economistului Dan Chirleşan, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Afacerilor (FEAA), bugetul pe acest an este unul ambiţios, dar nerealist. „În accepţiunea mea de analist, lumea merge în cicluri economice. Există o perioadă în care economia creşte, se încălzeşte, după care, în mod constant, vine o criză care generează corecţiile erorilor întreprinse în perioada creşterii. Criza aceasta este trecerea de la o bucurie exaltată şi generalizată la nivelul societăţii la momentul de panică, şi atunci când panica trece de la un individ la mai mulţi indivizi şi devine colectivă, apare criza, care corectează. Astfel încât creşterea de 5,2% pe care ei o prognozează ca fiind constantă nu are probitate, nu se dovedeşte”, consideră Dan Chirleşan.
„Nu există potenţial de creştere economică care să depăşească 4%”
Potrivit acestuia, pe anul bugetar fiscal 2018, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi Guvernul României au prezentat tot o creştere de 5,5%, la fel ca anul acesta, însă, după cum susţine Chirleşan, pe datele statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) creşterea a fost de doar 4,1%. „Dacă ne referim la cifre brute, observăm tot de pe publicaţiile INS că PIB-ul a fost mai mic cu aproape 9 miliarde de lei, adică 2 miliarde de euro. Dacă ar trebui să facem o trecere în revistă a datelor pe care le avem acum la îndemână, privitoare la execuţia bugetului de stat pe anul anterior, ar trebui să ne uităm şi pe partea de investiţii. Şi acolo vedem că pe anul 2018 toate investiţiile realizate în România de actorii publici şi privaţi, cu bani care proveneau din bugetul statului sau din bugetele companiilor, a fost undeva în jur de 80 de miliarde de lei, mai precis 17 miliarde de euro. Din această sumă, doar 40% a fost asumată de stat. Deci, statul, care este cel mai mare actor de pe piaţa investiţiilor, şi-a asumat sub jumătate din investiţiile realizate pe anul 2018 în România”, a explicat acesta.
În opinia sa, bugetul este configurat „pe o dorinţă a Guvernului de a avea o creştere economică care, din păcate, este peste potenţial”. „Nu există potenţial de creştere economică care să depăşească 4% la zona geografică la care ne situăm noi. Ne uităm la ţările care ne înconjoară şi vedem că cele care au o creştere mai consistentă pe ultimii 10 ani de zile nu au o medie care să sară peste 4%”, susţine Dan Chirleşan. „Aşadar, când tu îţi propui creşteri de 5%, 7% eşti nerealist şi rămâi şi necredibil în faţa celor care te pot analiza coerent şi corect”, a adăugat analistul economic. Din perspectiva sa, propunerea de buget adoptată de către Parlament şi devenită Lege „va suferi cu siguranţă modificări pe parcursul anilor, în sensul scăderii veniturilor pe care cei de la guvernare şi-au propus să le colecteze”.
„Este posibil ca situaţia financiară a ţării să se înrăutăţească”
În ceea ce priveşte capcanele bugetului de stat pe anul 2019, acestuia i se pare că structura urmează aceleaşi tehnici şi trucuri pe care le-a presupus şi execuţia anului bugetar anterior. „Veniturile care urmează a fi încasate de către stat sunt exagerat de mari şi nerealiste. Statul nu are de unde să încaseze aceste venituri. Diferenţa pe care o aduce anul 2019 comparativ cu cel anterior este faptul că avem parte de un an electoral. Partidele politice vor marja pe cartea populismului, şi anume vor împărţi bani ieftini unor clase sociale pe care ei le consideră captive şi aducătoare de voturi. Este posibil ca situaţia financiară a ţării să se înrăutăţească faţă de anul anterior”, ne avertizează Dan Chirleşan.
Unii privesc bugetul drept o balanţă de venituri şi cheltuieli, alţii ca pe un instrument de politică economică şi, pentru a înţelege cele două aspecte, analistul ne recomandă să îl privim „ca pe o masă, care pentru a sta în echilibru ar trebui să aibă cel puţin 3 picioare”. „Atunci când tăiem un picior şi rămân doar două, masa este într-un dezechilibru şi va cădea. Picioarele mesei sunt date de partea de venituri şi de cheltuieli a bugetului. Pentru a fi în echilibru, ar trebui ca partea de venituri pe care statul speră să le colecteze să fie egale cu partea de cheltuieli. De ce statul prognozează exagerat de mult venituri peste potenţial? Pentru a ne induce nouă ideea că va fi în echilibru şi că îşi permite să facă şi cheltuieli mai mari decât ne arată nouă indicele de echilibru. Cu alte cuvinte, pentru a putea cheltui cu anticipaţie mai mult decât va produce, statul ne induce nouă o stare de echilibru nenaturală, dincolo de ceea ce faptele şi istoricul altor bugete ne-au arătat că poate să se întâmple. Este o tactică de adormire a pacientului”, a adăugat acesta.
Zona Moldovei este an de an ţinta unui experiment politic - economic - social tragic: astfel, prin alocările infime de la bugetul de stat, judeţul Iaşi a ajuns printre cele mai sărace judeţe ale României. Ceea ce ne duce cu gândul la faptul că nu ne sunt reprezentate interesele în Parlament aşa cum ar trebui, zona Moldovei fiind, după cum menţionează şi Chirleşan, „doar un bazin electoral care furnizează în general ecartul necesar pentru preluarea guvernării”, ca ulterior să fie ignorată.
„Zona Moldovei este considerată doar un bazin electoral”
Analistul economic Dan Chirleşan caracterizează bugetul pe anul 2019 drept „un buget de asistenţă socială, construit doar pentru „a plăti salarii şi pensii”. „Nu are reflectată partea de contribuţii pentru absorbţia fondurilor europene, nu vedem reflectat în acest buget nici începerea marilor şantiere, printre care am putea aminti şi proiectul Autostrăzii Unirii... Zona Moldovei este considerată doar un bazin electoral care furnizează în general ecartul necesar pentru preluarea guvernării. După ce îşi obţin voturile, partidele care ajung la guvernare ignoră, uită că Moldova face parte din aceeaşi naţiune. Efectul este că Moldova a rămas neconectată la toate proiectele majore care ar conduce la dezvoltarea zonei”, consideră Chirleşan.
Un loc aparte în bugetul de stat îl ocupă transferurile către bugetele locale. Vorbim despre cheltuielile prin care statul ar trebui să le asigure indemnizaţiile lunare şi salariile asistenţilor personali, care au fost mutate în sarcina autorităţilor locale. Până anul trecut, 90% din costuri erau suportate de la centru. Aşadar, se va accentua şi mai mult suferinţa ieşenilor, Chirleşan catalogând această mişcare drept „o tehnică a Guvernului de a păcăli că redistribuirile de la bugetul central spre bugetele locale au crescut, dar nu au crescut fără a primi şi fişa de cheltuieli”. „Primarii au constatat că primesc mai mulţi bani, dar pe de altă parte au mai multe cheltuieli, iar pentru anumite comunităţi sunt disproporţional mai mari decât veniturile pe care le-au primit. Adică există comunităţi în care funcţia aceasta de asistenţă socială consumă mult mai mulţi bani decât veniturile pe care statul ar trebui să şi le asume”, a conchis Dan Chirleşan.
Acesta a adus în discuţie şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, care elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung, în corelare cu prevederile Programului de guvernare, ale strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale, precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială, dar analistul economic pune la îndoială credibilitatea şi calitatea statisticilor pe care le produce şi diseminează acest comitet.
„INS este cel care calculează şi oferă indici care ar trebui să rămână necontestaţi de actorii de pe piaţa politică. Ei au inventat, însă, o Comisie de Prognoză, l-au scos de la naftalină pe veteranul Ion Ghizdeanu şi fac din pix indicatori care nu sunt credibili. Guvernul care va fi în anul 2021 nu va putea să pună în practică acele fantasmagorii, pentru că nu vor avea resurse”, a precizat Dan Chirleşan.
Florentina SANDU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau